Când nu ești părinte încerci să te bucuri pe deplin de viață. Petreci clipe de voie bună alături de prieteni, timpul pare nelimitat, iar nopțile albe au ajuns să reprezinte o constantă în viața ta. Nu-ți pasă de nimeni și de nimic, nu ai absolut nicio îngrădire în programul zilnic. Ești liberă să faci tot ce vrei cu viața ta.
Atunci când devii mamă, însă, prioritățile se schimbă. Nu mai ești tu pe primul plan, ci acea ființă mică care îți aparține și depinde de tine și pentru care ești pe deplin responsabilă. Nevoile copilului sunt primordiale: are nevoie de mese, de cele mai multe ori la ore fixe, are nevoie de odihnă și de liniște. Clipele sale de odihnă se pot transforma chiar în clipele tale de odihnă. Vei simți o nevoie acută a acestora, mai ales în primele luni de viață.
Prietenii și prietenele, în special cei care nu sunt părinți la rândul lor, nu vor înțelege că tu nu mai ești aceeași persoană din trecut.
Ești de acum mamă, iar clipele tale sunt complet dedicate altei persoane. Clipele tale de liniște, de bucurie, de odihnă ajung să se învârtă cumva în jurul băiețelului sau fetiței tale. La început poate vei refuza diverse invitații în oraș sau diverse întâlniri cu prietenii la ore târzii. Dar vor exista situații în care nu ora va reprezenta un inconvenient, ci disponsibilitatea ta. Nu vei mai resimți aceeași plăcere de a pierde timpul, vei dori în schimb să-l valorifici cât de bine cu putință alături de copilul tău.
Mai apoi, poate vei refuza chiar diverse telefoane sau mesaje. Bine intenționate, cu toate, de altfel. Adesea nu mai ai răbdarea necesară și nici dispoziția din trecut. Și te trezești, pe negândite, că ajungi să vorbești despre alăptare, scutece și vomă. Nu vei fi întotdeauna înțeleasă și acceptată. Cei care nu au copii la rândul lor se vor plictisi de aceleași povestiri. Vor ajunge să caute astfel compania unor persoane cu aceeași sferă de preocupări, cu aceleași interese. Din care tu nu mai faci parte. Ești exclusă, fără să vrei, doar ca urmare a statutului de proaspăt părinte, care nu se mai integrează în independența, libertatea a celor care nu sunt părinți. Care pot face absolut tot ce-și doresc, oricând doresc.
Prietenele te vor părăsi rând pe rând.
Vor considera, de cele mai multe ori, privind pur și simplu dintr-o perspectivă egoistă, că nu îți mai pasă de ele. Că nu le mai dorești compania. Într-un fel vor avea dreptate. Te simți înstrăinată, te simți de acum parte dintr-o altă lume, pe care ele nu o pot înțelege. Vei suferi, poate vei plânge când vei încerca, după o perioadă de timp să reînnozi vechile prietenii. Să nu-ți pară rău, căci oamenii care te-au părăsit o dată o vor face din nou. Iar cei care merită cu adevărat să rămână în viața ta, vor proceda în modul în care găsesc de cuviință.
Nu ai puterea să influențezi pe nimeni. Ai însă puterea să fii părintele care îți dorești, părintele pe care nu l-ai avut. Iar acesta este în momentul de față cel mai important lucru, prioritatea ta. Interesul tău și al copilului tău ajung pe primul loc. Fii și tu la rândul tău egoistă și îndepărtează singură acei oameni care nu-ți mai sunt aproape de suflet, care nu au înțeles că tu ești aceeași persoană din trecut și totuși mult mai mult. Căci de acum ai devenit mamă.
Prietenele care contează vor rămâne alături de tine.
Te vor înțelege și te vor însoți pe acest drum anevoios, al maternității. Unele pot să nici nu fie mame, dar să dispună de o capacitate ridicată de înțelegere, de empatie și să accepte că termenul de distracție poate să nu mai includă nopți pierdute prin baruri. Dar poate include după-amieze relaxate pe o terasă sau chiar ieșiri în oraș la cumpărături.
Și mai îmbucurător este faptul că vei descoperi oameni noi. Oameni pe care poate îi cunoșteai, dar a căror existență ți-a părut irelevantă o bună bucată din viață. Pentru că de multe ori sunt la rândul lor părinți. Nu-ți imaginai cum ai putea renunța la o programare la coafor pentru a ieși în parc cu fiul sau cu fiica ta. Iată că acest lucru nu este doar posibil, ci palpabil. Iar tu ai ajuns la rândul tău să îl faci. Erau vremuri poate în care nu concepeai că ai putea merge la shopping iar acum ajungi în departamentul de copii de unde vei achiziționa, cu ultimii bani, cele mai drăguțe rochițe sau cei mai frumoși pantaloni.
O mamă se naște odată cu copilul său. Tu ca om continui să exiști în continuare, îți păstrezi pasiunile, dorințele, aspirațiile, dar la acestea se adaugă unele noi și minunate. Dorințe pentru copilul tău, dorințe pentru tine ca mamă. În această nouă calitate ajungi să privești toate lucrurile din jur într-o perspectivă nouă. Anxioasă, plină de temeri pentru binele unei ființe mici și fragile, abia intrată în această lume. Temerile acestea însă îți dezvoltă instinctul de părinte. Anxietatea aceasta va face parte din intuiția ta de mamă. Devii un om mai atent, mai bun, mai concentrat, mult mai puțin egoist. Iar în acel moment totul se transformă. Cine nu poate ține pasul cu tine, va rămâne în urmă. Să nu regreți.
Oamenii care merită să rămână în viața ta de mamă vor rămâne. Și nu va trebui să faci niciun gest în plus pentru a-i convinge să îți fie alături. De cele mai multe ori chiar te întrebi cum de nu i-ai îndepărtat cu răceala ta... Acei oameni te vor ajuta cu un medicament pentru copil în miez de noapte, îți vor aduce de mâncare când te vei simți mult prea obosită să ieși la cumpărături și te vor întreba dacă te pot ajuta cu ceva. Nu-i refuza, căci acum ai cea mai mare nevoie de ei. Ei îți sunt cu adevărat prieteni. Cei care chiar dacă nu le-ai returnat o lună telefoanele sau mesajele, te întâmpină cu o vorbă bună. Cei pe care chiar dacă nu ai avut chef să îi vezi două luni nu s-au supărat și nu-ți poartă ranchiună. Te întâmpină cu brațele deschise.