A fost închisă într-o cameră timp de 13 ani chiar de propriul tată

Cum a început totul

Familia Wiley din California a avut patru copii. Clark Wiley, capul familiei, crescuse în orfelinate din partea de nord-vest a SUA și ajunsese să lucreze ca muncitor într-o fabrică de asamblare a părților componente ale avioanelor din Los Angeles. S-a căsătorit cu o femeie cu 20 de ani mai tânără decât el (Irene Oglesby). Primul lor copil, o fetiță, a decedat întrucât fusese lăsată în frig într-un garaj. Cel de-al doilea copil a murit din cauza unor complicații apărute la naștere. Cel de-al treilea copil, John, a supraviețuit. Cel mai mic dintre copii a fost o fetiță, care a reușit să supraviețuiască.

În anul 1958, mama lui Clark Wiley a fost ucisă din cauza unui șofer aflat în stare de ebrietate. Clark Wiley s-a confruntat cu crize de furie și cu paranoia și a început să-și tortureze proprii copii. Inițial a fost brutal cu fiul său, John, acuzându-l de moartea mamei sale (întrucât se afla în mașină în momentul acccidentului), iar pe fiica sa cea mică, pe atunci în vârstă de 20 de luni, a izolat-o într-o cameră mică, ținând-o legată chiar și 13 ore pe zi de olița sa. Tatăl îi impunea copilei liniștea prin violență și cu ajutorul unei bucăți de lemn. Când ar fi trebuit să doarmă, i se puneau scutece și era obligată să stea, imobilizată, într-un sac de dormit. Hrana primită era formată din lichide, cereale, ouă fierte și mâncare de copii. Copilul a trăit în aceste condiții timp de 13 ani.

S-a aflat de cazul lui Genie Wiley pe când aceasta avea 13 ani

În toamna anului 1970, mama fetiței închise în cameră de propriul tată, ajunsese să sufere din ce în ce mai tare din cauza cataractei severe cu care se confrunta și a hotărât să solicite o pensie de boală. Profitând de neatenția soțului ei, femeia a luat-o cu ea și pe fetiță pentru a-și rezolva problema. Din greșeală, mama nu a nimerit în biroul corespunzător pentru ceea ce avea nevoie, ci la serviciile sociale generale. Văzând starea fetiței (la 13 ani, nu era dezvoltată corespunzător vârstei sale, mergea cu dificultate, nu își putea focaliza vederea și nu comunica în niciun fel), un asistent social a luat legătura cu poliția. În urma cercetărilor, s-a descoperit în ce condiții a fost ținută adolescenta timp de 13 ani.

Clark Wiley a fost reținut, la fel și soția sa, fiind acuzați de abuz, iar când a fost întrebat de ce și-a ținut închisă fiica în cameră timp de mulți ani, nu a dorit să comenteze. O zi mai târziu, bărbatul s-a sinucis, lăsând un bilet pe care scria: „Lumea nu va înțelege niciodată.”

Fetița abuzată și subnutrită, care la 13 ani cântărea 27 de kilograme, a ajuns într-un spital de copii din Los Angeles. Cazul ei a atras atenția oamenilor de știință, iar o echipă formată dintr-o absolventă a Universității California din Los Angeles, Susan Curtiss și dintr-un psiholog (James Kent) a fost desemnată să se ocupe de reabilitarea copilului. Pentru a-i proteja identitatea și intimitatea, a primit numele Genie, Susan Curtiss explicând, la un moment dat, de ce s-a ales acest nume: „Numele de caz este Genie. Nu este numele real al persoanei...Ne asumăm că nu este o ființă care a avut parte de o copilărie umană.”

Care a fost evoluția lui Genie

Când a fost internată, Genie nu avea o dezvoltare motorie pe măsura vârstei, în condițiile în care petrecuse zile întregi nemișcată. Mersul ei era similar cu al unui iepure, era plină de vânătăi, avea coapsele diforme, torace subdezvoltat, nu își putea îndrepta brațele și picioarele. Întrucât avea două rânduri de dinți aproape complete (așa-numiții dinți supranumerari) nu putea mesteca hrana și nu se putea hrăni normal. Era tăcută, suferea de incontinență urinară și fecală, purtând încă scutece și recunoștea cu dificultate cuvântul „Scuze” sau numele său.

Un membru al echipei care se ocupa de reabilitarea lui Genie a considerat-o „copilul cel mai profund rănit”, iar în urma testelor ce țineau de abilitățile cognitive și de limbaj s-a constatat că fetița se afla în stadiul de dezvoltare al unui copil cu vârsta de 1 an.

A început să realizeze progrese curând după internare, obișnuindu-se să utilizeze toaleta și să se îmbrace. În următoarele luni, a învățat cum să se joace și a îndrăgit muzica. De asemenea, era atrasă în a explora împrejurimile spitalului și se bucura de natură.

După aproximativ un an de recuperare, din când în când reușea să pună laolaltă câte trei cuvinte. Nu era însă capabilă să înțeleagă și să aplice reguli gramaticale și nu avea capacitatea de a se exprima cu sens. Cunoștea cuvinte din limbajul uzual, dar nu reușea să se exprime coerent. În schimb, comunica mai mult nonverbal.

Potrivit expertului în limbaj Susan Curtiss, progresele lui Genie s-au blocat la un moment dat. A avut perioade în care a locuit în casa unui cercetător, iar după aceea în casa psihologului din echipa ce se ocupa de recuperarea ei. S-a adaptat acolo, îndrăgind muzica clasică și se străduia să redea prin desen tot ceea nu putea exprima prin mijloace verbale.

În anul 1974, în condițiile în care experți din cadrul „Institutului Național pentru Sănătate Mentală” au ajuns la concluzia că fetița care fusese închisă timp de 13 ani într-o cameră de tatăl ei nu progresase suficient, s-a luat decizia de a se retrage finanțarea care fusese destinată cazului lui Genie. Între timp, mama ei, Irene, a dat în judecată spitalul și echipa de cercetători pe motivul că excesul de testare la care fusese supusă fiica sa îi blocase parcursul dezvoltării.

Un an mai târziu, adolescenta, ajunsă la vârsta de 18 ani, a ajuns să locuiască alături de mama ei. Aceasta nu s-a simțit capabilă să aibă grijă de ea, astfel că a fost încredințată unor orfelinate. Acolo, cunoscând noi abuzuri și neglijență, a regresat și nu a mai reușit să comunice, devenind profund deprimată.

Ce s-a întâmplat în final cu Genie

Nu este clar ce s-a întâmplat cu tânăra după perioada petrecută prin orfelinate. O persoană care a preferat să-și păstreze anonimatul a angajat pe cineva pentru a o căuta pe Genie. Potrivit sursei anonime, un psihiatru care ar fi vizitat-o într-un centru specializat pentru adulții subdezvoltați din sudul Californiei, pe când avea 27-29 de ani, a dezvăluit la un moment dat că aceasta „părea fericită.”

Surse: businessinsider.in, stiridinlume.ro, verywellmind.com, theguardian.com

Sursă poză principală: istockphoto.com