Ce nu se face în ziua de Paște

Ce nu este bine să faci de Paște

În ziua de Paște nu este bine să adormi pentru că se consideră că vei fi în restul anului somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă și te va prinde ploaie când vei vrea să lucrezi câmpul.
În ziua de Paște nu trebuie să mănânci oul cu sare deoarece se crede că vei transpira tot anul.

Iată ce nu trebuie să faci de Paște!

• Nu ciocni ouăle de Paște pe lateral – în prima zi de Paște trebuie ciocnite ouăle doar cap în cap, în a doua zi cap cu dos, iar în a treia zi dos cu dos
• Nu purta haine vechi – obiceiul de a purta haine noi este un semn de respect pentru sărbătoare, dar și pentru că semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara. Se spune că hainele noi, la fel ca apa, au un rol purificator. De aceea este bine ca femeile să aibă măcar o cămașă nouă, iar bărbații măcar o pălărie.
• Nu trebuie să fii trist sau să plângi – preoții spun că nimeni nu trebuie să fie trist în această zi și nici să plângă, iar bucuria să domnească pretutindeni.
• Nu se aruncă lumânarea de la slujba de Înviere – această lumânare trebuie păstrată deoarece se consideră că are rol protector pentru o revărsare de apă, grindină și trăsnet.
• Nu te spăla cu apă obișnuită – o tradiție binecunoscută pentru ziua de Paște este ca toți membrii familiei să se spele cu apă neîncepută, dintr-un izvor (care curge), în care se pune un ou roșu și un ban de argint, ceea ce înseamnă că cei care o folosesc vor fi sănătoși și cu fața frumoasă, argintul simbolizând noroc la bani.
• Nu mânca singur primul ou ciocnit – se spune că este bine să mănânce din el toată familia pentru a rămâne mereu împreună. Oul trebuie spart, curățat și împărțit de capul familiei.
• Nu mânca altceva decât un ou prima dată la masa de Paște – se crede că acesta îți va aduce sănătate trupului pe parcursul anului. După ou poți mânca carne de pește și de pasăre pentru a fi sprinten ca peștele și ușor ca pasărea.
• Nu lăsa ca pragul să-ți fie călcat decât de un bărbat – se spune că dacă vrei să ai noroc tot anul este important ca prima persoană care îți intră în casă să fie un bărbat.

Ce este bine să faci de Paște

• Privește într-o cofă cu apă neîncepută – se spune că vei avea vederea bună în restul anului
• Privește în apa din fântână – această recomandare este destinată flăcăilor și fetelor pentru a fi curați și frumoși ca apa de izvor
• Ciocnește un ou cu cei dragi – se pune că persoanele cu care ciocnești ouă vopsite în ziua de Paște le vei revedea în lumea cealaltă
• Dacă păstrezi un ou roșu timp de 40 de zile după Paște și nu se strică înseamnă că norocul te va călăuzi întregul an. Dacă ciocnești un ou cu două gălbenușuri se spune că te vei căsători curând. Dacă vrei să te măriți cât mai repede, este bine să păstrezi cojile de la ouă. Coaja ouălor de Paște, îngropată în pământ, apără vitele de deochi.
• O bucățică de fier așezată sub prag de Paște îți aduce protecție pentru casă. O superstiție mai puțin obișnuită spune că femeia poate să bată bărbatul o singură dată pe an, în sâmbătă Paștelui.

Credințe populare de Paște

Se crede că în ziua de Paște cerurile se deschid, iar sufletele celor morți se pot întoarce acasă pentru a-și proteja rudele dragi. În acest sens, se consideră că personale care mor în ziua de Paște sau în Săptămâna Luminată ajung direct în Rai, ușile Raiului fiind deschise, iar ale iadului închise. Tot din acest motiv, se crede că bebelușii care vin pe lume în prima zi de Paște se bucură toată viața de noroc.

Băieții și fetele care se scaldă într-o apă curgătoare în dimineața primei zile de Paște, înainte de răsărit, vor fi “iuți, sprinteni, ușori, sănătoși, harnici și iubiți.“

Cocoșul sfințit de Paște era considerat o sursă de belșug, sănătate și dragoste. Oamenii aduceau în trecut cocoși la slujba de Înviere, pe motiv că cel căruia îi va cânta primul cocoșul în acea noapte va avea noroc tot anul. După aceea cocoșii erau dați de pomană săracilor.

Există zone din Transilvania unde fetele se spălau cu apă de pe roata morii pentru a fi frumoase, iar feciorii păzeau pe un deal toaca zi și noapte; cei care o furau cereau bani grei pentru răscumpărare, iar cei care o păzeau, de luni până joi, erau cinstiți cu mâncare și băutură. După aceasta făceau un joc și coborau toți în centrul satului și mâncau pe câmp; în prezent se duc la casele rudelor. Alt obicei este ca după întoarcerea de la Înviere și după ce iau anafura, toată familia să mănânce o bucățică de slănină, un ou roșu și pască pentru a fi “curați ca pasca, sănătoși ca oul și grași ca porcul”.

Tot în Transilvania era cunoscut obiceiul denumit Bricelatul. Astfel, flăcăul care ieșise primul la arat îi putea pedepsi pe toți care greșiseră în post, bătându-i la tălpi cu un băț numit vergel. După obicei urma o petrecere, care se repeta și în celelalte zile ale Paștelui.

În Maramureș, mai exact în zona Lăpușului, dimineața în prima zi de Paște copiii mai mici de 9 ani merg la vecini și prieteni să anunțe Învierea Domnului, iar gazda dăruiește fiecăruia câte un ou roșu. La plecare copiii mulțumesc pentru dar și urează gospodarilor Sărbători fericite. Este important ca pragul casei să fie trecut de un băiat, ca să nu fie discordie tot anul în acea gospodărie.

Surse: www.libertatea.ro, https://observator.tv, ziarulunirea.ro,www.mediafax.ro, www.gandul.ro