Această femeie se simțea obligată să aibă grijă de nepoții ei, așa că „și-a dat demisia”

Rolul bunicilor este înțeles greșit de unii părinți. Sunt situații în care bunicii nu sunt văzuți decât ca bone sau portițe de scăpare pentru părinții care au nevoie de puțin timp liber pentru ei și preferă să nu apeleze la serviciile unui străin pentru a avea grijă de pruncii lor. Din păcate, sunt și momente în care, bunicii mult prea în vârstă prea obosiți și care doresc să se bucure de pensia lor liniștiți, clachează și renunță la rolul de dădacă.

Este și cazul unei femei pe nume Marjorie Hershberg, care s-a văzut nevoită să poarte o discuție foarte serioasă cu fiica ei, pe nume Michelle Curtis în care efectiv și-a dat demisia din rolul de dădacă. Marjorie, în vârstă de 66 de ani a avut grijă aproape permanent de nepoțica ei Maisie, în vârstă de 4 ani, după nașterea acesteia. Bunica s-a temut ca micuța să nu încurce rolul bunicii cu cel al mamei sau al dădacii.

„Maisie credea că are două case și că locuia la mine și la părinții ei. Mi-am dat seama de acest lucru atunci când micuța a zis „hai să mergem acasă la mami și tati”, iar altă dată m-a rugat „hai să mergem la noi acasă”, susține femeia. Bunica deja îi proiectase o cameră numai a ei pentru ca atunci când Maisie și fratele ei Aidan veneau în vizită, să aibă parte de tot confortul.
Problema este că bunica avea grijă de ambii nepoței în fiecare zi, în timp ce mama lor în vârstă de 38 de ani avea un serviciu full time.

„I-am spus fiicei mele că faptul că am grijă de copiii ei nu este un lucru tocmai benefic pe care îl fac, având în vedere că fiica ei nici măcar nu știa care este casa lor. I-am mai spus și că sunt extenuată și grija pentru cei doi copii atât de mici mă obosește foarte mult”, declară bunica.

Marjorie este alături de alte bunici care se simt vinovate pentru că nu mai doresc să aibă grijă de nepoțeii lor

„Fiica mea a fost destul de reticentă la început când i-am mărturisit aceste lucruri, dar ulterior a acceptat că trebuie să stabilim niște limite. I-am spus că vreau ca fiica ei să mă vadă ca pe bunica, nu ca pe o dădacă!”, a punctat bunica, a fost cadru didactic. Așa că Michelle a hotărât să angajeze o dădacă și să-și cheme mama doar în situații de extremă urgență.

„Sunt absolut de acord cu decizia fiicei mele, acest aranjament oferindu-mi flexibilitate și libertatea de a mă bucura de pensie și de a aduce o bătrânețe liniștită. Îmi iubesc din suflet nepoțeii, dar am și eu un soț și am muncit o viață întreagă, cred că merit să fiu liniștită acum”, menționează Marjorie.

Mulți tineri din generația Z aleg să-și vadă proprii părinți ca pe niște dădace, în timp ce ei își continuă liniștiți viața, au un job, un program bine stabilit, iar copiii lor sunt foarte bine îngrijiți de către propriilor părinți. Pe de altă parte, generația acestor părinți preferă să își petreacă pensia liniștiti și să se bucure de posibilitatea de a călători sau de a face activități plăcute.

Marjorie este acum life coach și ajută alți bunici care se simt vinovați pentru că nu mai vor să aibă grijă de nepoțeii lor zilnic (uneori pe o perioadă nelimitată), să scape de această povară.

„Știu că pe de o parte vor să își ajute copiii, dar pe de altă parte ajung să se simtă vinovați pentru că vor să se bucure de propriul lor spațiu și timp. Am trecut prin așa ceva și mă simt destul de îndreptățită să îmi ofer serviciile și altor bunici în situația mea”, declară femeia.

10 lucruri de care să nu te temi când îți duci copilul la bunici

„Mi-am ajutat fiicele și mi-am dedicat tot timpul lor atunci când au adus pe lume copilașii”

Marjorie este genul de mamă care știe ce înseamnă să treci prin greutățile nașterii și ale perioadei postpartum. De aceea mărturisește că a fost alături de fiicele ei, Michelle și Laura care au rămas însărcinate în anul 2017. Surorile au născut la o distanță de o săptămână una față de cealaltă, iar mama a fost alături de ele în fiecare clipă, în primele trei luni de viață ale copiilor.

Laura, care are 35 de ani s-a mutat într-o altă localitate, la o distanță de patru ore de mers cu mașina, deci femeia nu mai are cum să o ajute cu creșterea copiilor. Problemele au apărut atunci când Michelle s-a reîntors la locul ei de muncă, iar bunica s-a arătat mai mult decât bucuroasă s-o ajute o perioadă de timp cu creșterea lui Maisie.

„Atunci când copiii mei erau mici, îi puneam într-un cărucior și mergeam să mă întâlnesc cu prietenii pentru a lua prânzul. Dacă adormeau în căruț, bine, dacă nu, tot bine. Regulile erau mai puțin stricte ca cele de acum. A trebuit să urmez un orar foarte bine stabilit atunci când am avut grijă de Maisie și să fiu foarte strictă în ceea ce privește orele ei de somn.

Mi-a fost foarte dor de timpul pe care îl petreceam cu soțul meu Eddy în vârstă de 62 de ani. Nu am mai putut să mai merg cu el în drumeții și nu mi-am mai petrecut weekendurile împreună așa cum obișnuiam”, mărturisește bunica.

Bona, bunica sau cresa pentru copilul mic? Sfaturi de la mamici si specialisti

„I-am cerut fiicei mele să-mi plătească salariu întreg dacă dorea să am grijă de copiii ei”

Bunica i-a cerut fiicei și soțului acesteia să-i plătească un salariu minim lunar de vreme ce o avea grijă de Maise și Aidan zilnic de la ora 8:30 dimineața până la ora 17:00 după amiază. Din această cauză, fiica ei s-a supărat destul de tare, dar a ajuns la convenția să o plătească pe mama ei cu 15 dolari pe oră.

„Pe lângă acei 15 dolari, cea mai mare recompensă era să îmi văd nepoțeii cum cresc fericiți. Atunci când am crezut că am scăpat de povara îngrijirii unui copil, a apărut un altul și mi-a fost tot mai greu. I-am spus fiicei mele că trebuia să dea copiii la creșă sau la grădiniță, ori să angajeze o dădacă pentru că eu nu mai făceam față cerințelor”, declară Marjorie.

Marjorie împărtășește clientelor ei propriile experiențe de viață

Pentru că a devenit life coach pentru alți bunici îngrijorați că, dacă nu vor mai avea grijă de nepoții lor, copiii se vor supăra, Marjorie a început să le povestească din propriile experiențe și îi încurajează să oblige copiii să-i sune în avans atunci când au nevoie de serviciile de babysitter. În plus, îi sfătuiește să nu își ia un angajament pe termen lung și să stabilească reguli care să fie respectate de ambele părți.

Pe de o parte, bunica are perfectă dreptate. Părinții noștri sunt mult prea obosiți după o viață întreagă de muncă și au propria lor viață pentru a-i transforma în dădacele copiilor noștri. Pe de altă parte, și generația noastră, a tinerilor părinți este extrem de stresată, având datorii de plătit, joburi full time, câteodată chiar două joburi pentru a ne putea permite un trai decent.

Cert este că avem nevoie de o mână de ajutor din când în când. Iar varianta de a lăsa copilul împreună cu bunicii în locul unui străin ar părea ideală, nu-i așa? Dar fiecare familie are propriile reguli și nu trebuie să judecăm atunci când înțelepții familiei ajung la concluzia că nu ne mai pot ajuta, ci trebuie să le respectăm decizia și să îi iubim în continuare.