Andrei Buruiană, profesor de educație financiară din cadrul programului Școala de Bani susținut de BCR oferă următoarele recomandări cu privire la bugetul părinților:
Programul Școala de Bani funcționează de aproximativ 3 ani de zile, un program prin care încercăm să ridicăm cât mai mult nivelul de educație financiară din România. Doresc să vă prezint în 6 pași un tip de echilibru sau control financiar.
Obiective clare
Un prim pas ar fi să avem niște obiective foarte clare când vine vorba despre strategia noastră financiară personală sau de familie. În sensul în care sunt obiective pe termen scurt, obiective pe termen mediu și obiective pe termen lung. De exemplu, cele pe termen scurt pot fi constituirea unui fond de rezervă, în perioada aceasta observăm că este bine să avem deoparte un fond de 3-6 salarii. De asemenea, un alt obiectiv pe care îl văd important pentru părinți pe care îl discutam și cu sora mea care a devenit mămică. Mă întreba pe partea de asigurări cum ar putea să-și asigure bebelușul și pe ea, deci ar putea fi ca obiectiv o asigurare privată de sănătate. Dacă tot ne amânăm vacanțele în această perioadă ne putem gândi la o vacanță mai ambițioasă, pentru 2 ani, și putem să începem să strângem bani pentru ea.
La obiectivele pe termen mediu ne putem gândi la educația copiilor noștri. Din păcate, în România constatăm că nivelul de educație bazat pe indicatori scade. Avem cam 40% dintre elevi cu un grad ridicat de analfabetism funcțional și practic este important să investim cât mai mult și pe cont propriu în educație. Putem să strângem bani de când se naște copilul, fie pentru o grădiniță sau școală privată sau chiar facultate. Am observat foarte mulți colegi din domeniul financiar care au deschis un cont de fiecare dată când li s-a născut un copil și pur și simplu să pună ceva acolo. Putem să gândim puțin mai departe de asta și să-i asigurăm acelui cont o destinație mai concretă.
De asemenea, putem să ne gândim la obiective pe termen lung. Unul dintre obiectivele pe care le-am studiat în ultima vreme este legat de asigurarea unei pensii decente, în sensul în care în România în prezent pensia de stat acoperă 45% din salariul de dinainte de pensionare. Conform multor studii, procentul recomandat ajunge pe la 80%. Iar pentru cei care devin părinți mai târziu este cu atât mai important să își asigure venitul de tip pensie pentru că și mentalitățile se schimbă și nu mai putem gândi la fel ca generațiile de dinaintea noastră. Putem să începem noi cu această grijă și să nu punem o povară pe umerii copiilor noștri, care poate ar fi bine să nu o aibă.
Bugetul personal sau bugetul familiei
După primul pas de stabilirea obiectivelor, al doilea pas ar fi să avem un buget personal. Este foarte simplu să îl ținem, punem pe o coală de hârtie sau într-o foaie Excel pe calculator sau într-o aplicație pentru gestionarea bugetului (inclusiv pe Școala de bani.ro avem suport pentru cei care vor să-și țină un buget). Poate că unii dintre noi o facem deja, este simplu: în fiecare lună ne monitorizăm veniturile și mai ales cheltuielile. Sunt persoane care vor spune că este inutil pentru că nu le ajung banii. ține foarte mult și de un timp de gospodărire personală și un pic de organizare și planificare, nu este neapărat legat de faptul că nu ne ajung banii pentru cheltuielile pe care le avem.
Un prim pas foarte important este să le punem pe hârtie, să vedem pe ce se duc banii și după aceea practic să vedem dacă putem să ajustăm. În cursul nostru avem o recomandare, repartiția venitului pe cheltuieli ar trebuie să fie într-o structură de 50-30-20. Adică 50% să meargă pe cheltuieli legate de nevoi – utilități, hrană, copii, 30% pe dorințe – zona de vacanțe, îmbrăcăminte, divertisment, 20% pe economii – este foarte important să și economisim. În momentul în care facem acest buget o să ne dăm seama în primul rând de diferența dintre ceea ce câștigăm și ceea ce cheltuim, ideal ar fi să fie pozitivă. Nu este logic și normal să cheltuim mai mult decât câștigăm ca venit la nivel de familie.
Potrivirea obiectivelor cu bugetul
În a treia idee pe care vreau să v-o spun este important să ne potrivim obiectivele pe care le-am stabilit. Dacă vrem vacanță, vrem bani la pensie, vrem copilul să aibă educație bună, este clar că ne va costa niște bani. Așa că trebuie să ne dăm seama cât ne vor costa, apoi trebuie să le asociem un orizont în care vrem să se întâmple. De exemplu, dacă copilul are 1-2 ani și vreau să îi pun bani pentru facultate am un orizont generos în care pot să îi pun niște bani, 15-16-17 ani în care povara economisirii lunare nu ar fi foarte mare. Determinăm astfel cât ar trebui să punem pe lună pentru fiecare în parte ca să le îndeplinim. Făcusem un calcul în cursurile mele, un cost minim pentru cursuri universitare în România pentru 3 ani ar fi aproape de 20 000 de euro, în special pentru cei care nu sunt din București pentru că un cost important este cel legat de chirie/cămin, respectiv alimentele pe care părinții trebuie să le asigure copilului, plus o mică taxă de școlarizare dacă copilul nu intră la buget. Dacă ne apucăm să îi strângem de la vârsta de 10 ani ai copilului ar fi sub 180-200 de euro pe lună.
Este clar că după ce ne-am dat seama cât ne costă aceste obiective lunar, pentru că dacă vrem să le atingem trebuie să ne integrăm în structura noastră de buget, cu mici rate personale, trebuie să ne asigurăm că ceea ce ne rămâne după ce ne asigurăm cheltuielile de bază din venit le putem asigura și pe aceste obiective. Practic, acesta este un al patrulea pas să realizăm că obiectivele noastre să nu ne permită din ceea ce câștigăm și cheltuim, să nu mai rămână suficient încât să le atingem. Atunci putem face 3 lucruri.
Optimizarea bugetului de familie
În primul rând putem merge la cheltuieli și să vedem dacă putem face curățenie în structura de cheltuieli, să identificăm zone în care se scurg niște bani, inclusiv la alimente. Românii cheltuie foarte mulți bani pe mâncare și mai aruncăm, în special de sărbători. Există și un site cu tips and tricks în acest sens, foodwaste.ro, unde oamenii pun de la clasica nu merg la cumpărături cu stomacul gol (ca să evit tentația de a cumpăra mai mult) până la chestii mult mai de detaliu. Putem renunța să mergem cu mașina în locurile în care ne deplasăm, de exemplu la birou. Putem găsi în cheltuielile noastre și ceea ce americanii și doctrina programului nostru îl numește efectul Latte. În filme se vede că americanii se trezesc, merg la birou și în drum își cumpără o cafea de la o cafenea de fițe și cheltuie mai mult decât costul intrinsec al unei cafele, câțiva dolari, în România 14-15 lei. Poate fi un exemplu de cheltuială la care putem renunța. Putem să ne luăm cafeaua acasă sau să ne luăm de la birou, așa că în fiecare zi dacă scutim 10 lei cât ar fi diferența între costul cafelei cumpărate la o cafenea de fițe și cea produsă acasă poate reprezenta o sumă de economisit. Nu înseamnă că ni se potrivește tuturor, sunt efecte Latte de mai multe feluri. La mine de exemplu a fost dusul cămășilor la mall la curățătorie, după care mi-am dat seama că devine costisitor 10 lei pe fiecare cămașă, purtând 20-22 cămăși pe lună, mi-am dat seama că pot să fac asta acasă. Acestea sunt exemple de mici cheltuieli pe care le putem optimiza.
Apoi, pentru a face loc obiectivelor în buget putem să ne uităm și la venituri, să vedem dacă nu le putem crește, și nu mă refer neapărat la o mărire de salariu, ci dacă nu putem să monetizăm un hobby sau să ne facem o mică afacere de familie, inclusiv în zona de blog/vlog. Nu strică să ne gândim în perioada aceasta. Al treilea lucru pe care îl putem face este să redimensionăm obiectivele și poate chiar să le amânăm. Dacă îmi dau seama că am de ales între vacanța de fițe, educația copilului și banii pentru pensie, poate că decid să diminuez costul vacanței. De exemplu, dacă pentru vacanță trebuie să pun tot 200 euro, poate renunț sau amân vacanța. Atunci nu mai trebuie să economisesc 200 euro pe lună, poate trebuie doar 100 euro pe lună. Și fac loc obiectivelor mai importante pentru mine, pentru că până la urmă este un exercițiu de prioritizare și de reanalizare la nivel de familie a ceea ce vrem să facem.
Înțelegerea instrumentelor financiare
În pasul cinci este să înțelegem foarte bine și să investim timp în instrumentele cu care putem să economisim sau să avem grijă de obiectivele noastre financiare. Când vine vorba de aceste instrumente, sunt vreo 4 criterii. În momentul în care mă documentez pentru un pătuț de copil sau o mașină de spălat și acolo mă uit la niște parametri de calitate, la instrumentele financiare. La parametri este vorba despre risc, lichiditate, orizont și valuta în care facem investiția. Riscul este foarte important. Definiția riscului este probabilitatea ca instrumentul financiar să îmi întoarcă banii pe care i-am economisit și cu o dobândă sau un randament care mi-au fost garantate contractual. Sunt produse puțin mai sigure și produse puțin mai riscante, vi le enumăr cu titlu informativ. Ce înseamnă lichiditatea? Înseamnă că pot să reconvertesc înapoi în bani cash investiția pe care am făcut-o. Dacă pun banii într-un cont de economii sau într-un depozit, lichiditatea este mai mare decât dacă investesc bani în imobiliare pentru că dacă am cumpărat un apartament și mâine am nevoie de bani unde durează mai mult. Orizontul este important pentru că se potrivește puțin și cu obiectivele.
Dacă am obiective pe termen scurt, este clar că trebuie să îmi pun banii în instrumente care sunt destinate unor obiective pe termen scurt. De exemplu, dacă am nevoie de acel fond de siguranță, acele 3 liniuțe – 6 salarii este clar nu le pun în instrumente ilichide sau cu lichiditate foarte scăzută, ci într-un cont de economii sau depozit la o lună sau 2 luni, care se rostogolește tot timpul automat. Invers, la obiectivele pe termen lung, cum ar fi banii pentru pensionare, să îi pun pe instrumente pe termen scurt, cum ar fi depozit sau cont de economii pentru că nu se capitalizează dobândă suficientă. Când vine vorba despre bani pentru bătrânește, reperul la care mă raportez constant este inflația, dacă instrumentul nu acoperă măcar inflația, nu am realizat mare lucru. În 20-30 de ani până la pensie inflația va mai eroda puțin din puterea de cumpărare a banilor.
Al patrulea criteriu este valuta, este un pas logic și de bun simț ca investițiile sau economiile pe care le fac să le pun raportate la valuta în care voi cheltui sau în care se denominează obiectivul. Dacă vreau să plec în vacanță în SUA, poate că este bine să economisesc bani și în dolari, jumătate din bani.
Instrumentele financiare pe care le avem la dispoziție sunt de la cele mai sigure până la cele mai riscante, sunt titlurile de stat, o investiție pe care o putem face în acestea. Sunt instrumente prin care statele se împrumută, dar noi în același timp avem calitatea de investitor, le punem bani la dispoziție statelor pentru a face investiții, iar statul ne garantează prin aceste obligațiuni de stat că ne dau banii înapoi și ne dau un cupon. Ne putem pune banii la bănci, în depozite, conturi de economii. Aici trebuie să fim atenți și să monitorizăm dobânzile, cum sunt în raport față de inflație. În această perioadă în general dobânzile nu bat inflația, dar nu este o vină a dobânzilor, cât mai degrabă a faptului că în ultimii ani România, datorită politicilor macro economice, am încurajat un pic de inflație. Mai putem pune banii în obligațiuni emise de companii sau obligațiuni corporative, care sunt o formă prin care companiile se împrumută, iar noi le punem la dispoziție banii noștri, aici intervine siguranța sau gradul de risc al companiei respective. Dacă am încredere în compania care a emis obligațiunile îmi investesc banii în obligațiuni, banii îi folosesc pentru a crea valoare adăugată și îmi promit că într-un termen, într-o maturitate fixată, îmi dau banii înapoi și îmi dau un cupon, un fel de dobândă pentru faptul că mi-am asumat un risc și mi-am pus banii la dispoziție. Mai avem fonduri de investiții și fonduri de pensii, fondurile de investiții sunt o variantă prin care noi investim destul de puțini bani lunar, dar în același timp investim în mai multe instrumente, pentru că asta fac fondurile de investiții, iau banii și îi plasează în rețete standardizate sau uneori sunt și dinamice și fluide, structuri de mai multe financiare (pot investi și în acțiuni și în obligațiuni și în depozite).
Avantajul acestor instrumente este că fac dispersia riscului, punând ouăle în mai multe coșuri, riscul ca unul dintre instrumente, de exemplu acțiunile performează prost, sunt alte clase de instrumente care performează ceva mai bine. Pe medie, fondul își propune să ne dea un randament mediu pozitiv. La fel sunt și fondurile de pensii care investesc pe termen lung, și acolo putem să capitalizăm și să avem avantajul unei investiții pe termen lung și randamentul este mai mare. Cu cât termenul este mai mare, cu atât și randamentul este mai mare. Mai avem și acțiunile companiilor, cele listate, mai auzim de companiile în care statul este acționar sau în SUA marea majoritate a companiilor ale căror servicii le folosim, cum sunt Apple, Facebook, Amazon, Netflix etc. sunt companii listate. Ce se întâmplă când o companie este listată și devine societate pe acțiuni? Este faptul că mai mulți oameni pot deveni proprietari în acea companie. Cumpărând acțiuni au o pondere din acea companie și dreptul la repartizarea de profit. De asta avem acțiuni listate într-o companie, ca să crească în dimensiune, în volum, implicit acțiunea ta pe care o ai, respectiv să ți se dea și ție o parte din profit, prin dividende.
În afară de acțiuni mai avem mărfuri, putem să investim în mărfuri, dar nu neapărat cu decontare fizică, adică aur, argint ș.a.m.d. Pe astea le putem achiziționa și în decontare fizică, adică ne putem cumpăra un lingou de aur sau un bănuț de aur, dar în același timp putem să cumpărăm și un contract pe care să scrie că emitentul contractului ne garantează tot timpul valoarea unui kilogram de aur sau a unei uncii de aur. Și atunci nu mai trebuie să avem grija securizării aurului, el stă acolo, dar noi avem un contract pe care o bancă de investiții sau o bancă comercială ni-l pune la dispoziție ca și noi să devenim investitori în aur. Ca ultimă clasă de instrumente avem derivate și instrumente exotice cum este de exemplu bitcoin, care sunt mai riscante.
Documentare personală
Într-un pas șase este vorba mai degrabă de documentare, pe care îl recomand. Vă recomand în limita timpului pe care îl aveți să faceți cât mai mult research și să fiți conectați cu surse de documentare, inclusiv la acccesarea de cursuri online sau cursuri la clasă când revenim la normal, cum este de exemplu și Școala de bani, pe care Grupul BCR îl pune la dispoziție în România. De asemenea, căutați și citiți cărți de educație financiară, pot să vă recomand câteva titluri, sunt și în engleză și în română. Este o carte care mi-a plăcut foarte mult Nudge sau Ghiontul scrisă de Richard Thaler, care recomandă niște principii sănătoase de trai financiar. Este Viața de 100 de ani, The 100 year life de Linda Gratton, care ne învață cum să ne pregătim de o viață ceva mai longevivă din punct de vedere al speranței medii de viață, pentru că, contrar a ceea ce am putea înțelege din această pandemie, speranța medie de viață de-a lungul generațiilor este în creștere și este estimată să mai crească, deci este clar că trebuie să ne pregătim viața pe cicluri de viață. De asemenea, și Tony Robbins este un scriitor foarte bun și pe educație financiară, nu doar pe dezvoltare personală, are o carte devenită referință, Money master the game sau Banii stăpânesc jocul.
Vă recomand să fiți conectați cu presa economică, cele mai la îndemână sunt ZF sau DIGI 24. Aceștia din urmă au și o emisiune care se numește Business Club, o emisiune la ora 19:00 seara, care prezintă noutățile și știrile economice. Sau poate chiar publicații internaționale, gen Financial Times, dar evident că acolo intervin și costuri lunare de abonament. Vă pot recomanda să dați follow unor influenceri pe Ray Dalio sau Robert Kiyosaki, acesta din urmă având și cărți scrise despre educație financiară, de unde putem lua ce ni se potrivește și ce credem noi că este în sprijinul obiectivelor pe care le avem la nivel personal și în țara în care trăim.