Degerăturile la copii

Degerăturile la copii - simptome

Degărăturile presupun, după cum reiese din denumire, piele care degeră (este expusă de obicei la temperaturi mai mici de 0 grade Celsius și se formează cristale de gheață pe piele sau în profunzimea țesutului epidermei - nervii, vasele de sânge și celulele pielii sunt temporar înghețate), existând grade variate de afectare a tegumentului (clasificarea este identică cu cea a arsurilor). Astfel, degerăturile de gradul întâi sunt caracterizate de piele albă și cu aspect ceros (dur), înroșire ușoară și inflamație după reîncălzirea pielii. Degerăturile de gradul doi presupun aceleași simptome ca cele de gradul întâi, în plus apar și vezicule cu lichid la un interval de 24 de ore. Degerăturile de gradul trei evoluează în leziuni și cicatrice la nivelul pielii (sau chiar gangrenă).

În primele stadii ale instalării degerăturii apare o senzație de furnicătură sau de înțepătură (deoarece țesutul din zona respectivă îngheață și apare o scădere în fluxul de sânge local, dar poate fi vorba și de o inflamație). Culoarea pielii se modifică treptat de la roșu, la gri și ulterior alb.

Cele mai des afectate zone ale corpului de degerături sunt obrajii, bărbia, urechile, nasul, mâinile și picioarele (sunt mai dificil de protejat de frig); copiii sunt mai susceptibili decât adulții deoarece pierd mai rapid căldura din piele. Degerăturile pot apărea atât în vreme cu vânt, ploaie sau zăpadă. De reținut faptul că odată ce o parte a corpului a suferit o degerătură, sunt șanse mari să se confrunte și altă dată cu această problemă.

Factorii care contribuie la apariția degerăturilor: afecțiuni medicale (diabet, boala Reynaud și preexistența unor degerături), tipul de contact (degerătura este mult mai gravă dacă atât pielea cât și îmbrăcămintea sunt ude la momentul expunerii la frig; atingerea unui metal rece sau a produselor volatile direct cu mâna poate determina apariția imediată a degerăturii), durata contactului (cu cât este mai prelungită expunerea la frig, cu atât pierderea de căldură și posibilitatea de apariție a degerăturii cresc; trebuie luată în calcul și viteza vântului într-o zi rece).

Tratament pentru degerături la copii

Din fericire, majoritatea cazurilor ușoare de degerături pot fi tratate la domiciliu. Primul lucru care trebuie făcut când sunt observate semnele de degerătură este să aduci copilul în casă și să-i îndepărtezi toate hainele reci sau ude. Dacă este vorba despre picioare, trebuie să transporți copilul în brațe, nu îl lăsa să meargă singur. Apoi umple un castron sau un lighean (în funcție de dimensiunea zonei afectate) cu apă caldă - nu fierbinte (temperatură între 40 și 42 grade Celsius) - și imersează porțiunea degerată în apă timp de aproximativ jumătare de oră (sau până când aspectul pielii redevine rozaliu indicând revenirea circulației sanguine) sau aplică o compresă caldă direct pe piele (când este vorba despre față). Apoi acoperă pielea cu haine uscate și calde. Procesul de dezgheț al pielii poate fi puțin dureros, prin urmare unii medici recomandă administrarea unei doze de paracetamol sau ibuprofen (doză conform vârstei și greutății copilului).

Dacă nu este posibil să duci copilul imediat în casă, acoperă zona cu mâinile tale calde sau introdu degetele înghețate la subrațul tău. În cazul în care pielea copilului rămâne în continuare albă, cu aspect ceros sau dur și este însoțită de senzație de amorțire după câteva minute de tratament, apelează la ambulanță sau la medicul pediatru care cunoaște copilul pentru ca acesta să beneficieze de o evaluare a țesutului lezat și a complicațiilor instalate (precum hipotermia - scăderea temperaturii corpului sub 35 grade Celsius).

Nu trebuie să freci zona cu degerătură (cu mâinile sau cu zăpadă) deoarece poți leza suplimentar pielea (poți să amplasezi mâinile în mod delicat pe degerătură). Dacă se formează vezicule cu lichid după încălzirea pielii, trebuie lăsate să se vindece de la sine; aplică bandaje din tifon între degete dacă sunt afectate. În cazul în care folosești căldură uscată precum cea de la cuptor, șemineu, radiator sau pernuțe de încălzire, poți agrava situația și determina arsuri. Poate fi necesar tratament suplimentar în funcție de gradul și severitatea leziunii și poate presupune tratarea leziunii pielii cu debridare sau pe cale chirurgicală.

Citește și:9 greșeli de prim ajutor care sunt doar mituri periculoase, explicate de specialist 

Prevenirea degerăturilor la copii

Urmărește în primul rând să reduci la minimum durata de timp petrecută de copil afară când temperatura este mai mică de -15 grade Celsius (cu sau fără rafale de vânt). Nu scoate niciodată copilul afară în condiții de vreme extreme, precum viscol sau când temperatura este mai mică de -27 grade Celsius (la această temperatură orice piele expusă îngheață). Dacă temeperatura este în limite acceptabile, nu permite o joacă prea îndelungată în zăpadă; oferă-i copilului pauze dese și șansa de a se încălzi. Îmbracă copilul când iese afară în straturi de haine care pot fi scoase cu ușurință și asigură-te că o parte cât mai mare din piele este acoperită la temperaturi scăzute, în special extremitățile. Aceste trei straturi de haine presupun: primul strat dintr-un material care menține pielea uscată, al doilea care se poate elimina și este compus dintr-un material izolant, iar al treilea care trebuie purtat pe deasupra și trebuie să fie rezistent la vânt și la apă.

Este esențial să beneficieze de o protecție a capului (o pălărie sau o căciulă care să acopere urechile) deoarece cea mai mare parte din căldura corpului se pierde prin această zonă. Nu uita de mănuși și de cizme impermeabile (alături de o pereche suplimentară de șosete) și de fular. Poate fi de ajutor aplicarea unei creme de tip barieră cu consistență groasă pe obraji care poate conferi protecție împotriva vântului.

Surse: 

www.todaysparent.com; www.caringforkids.cps.ca; www.seattlechildrens.org