Fiica mea si-a făcut tatuaj pe ascuns. Are doar 16 ani și îmi cere să-i fiu complice pentru a-l ascunde de soțul meu

Răsfățata familiei, cea mai mică dintre ei, singura fetiță, prințesa lui tati și a lui mami Alina ne-a făcut o neplăcută surpriză chiar înainte de a împlini 16 ani, cu câteva zile. De obicei am o relație foarte deschisă cu fiica mea și atâta timp cât tati sau Codruț nu sunt acasă, ne putem îmbrăca așa cum vrem, putem sta în lenjerie intimă fără rușine una în fața celeilalte. De curând fiica mea a devenit foarte reținută în acest aspect. A început să își acopere corpul din ce în ce mai mult. Chiar nici nu mai țin minte de când nu am mai văzut-o în chiloți.

Relația cu fiica mea a început să se degradeze, fata mea devenea din ce în ce mai ascunsă

Am zis că este o chestiune specifică vârstei, nu trebuie să intru în intimitatea ei și atunci când va fi pregătită vom avea din nou acea relație mamă- fiică normală. Numai că nu s-a mai întâmplat acest lucru. Pe măsură ce zilele treceau, fiica mea se ascundea tot mai mult sub un halat pe care îl purta în permanență prin casă, o pereche de pantaloni lungi, dar nimic nu mi-ar fi dat de bănuit ce se ascunde de fapt în spatele acestui gest. Alina are un corp foarte frumos și îi place să și-l arate, dar de data aceasta parcă ceva îmi spunea că există un lucru pe care mi-l ascunde.

Într-o zi chiar am avut urgent nevoie la baie atunci când ea făcea duș și m-am trezit cu țipete din partea fiicei mele să ies afară, chiar dacă avea perdeaua trasă. Nu i-am interzis niciodată să se epileze, nici măcar inghinal, îi cunoșteam fiecare părticică a corpului, uneori mă punea să o palpez la sân sau la subraț așa cum trebuie când fetele cresc mai mari și mă palpa și ea pe mine, doar că acum ceva s-a schimbat. Iar această schimbare mi s-a părut extrem de la locul ei. Până când am descoperit cauza.

Fiica mea și-a făcut un tatuaj care pornește de pe spate, continuă pe partea din față și se lasă pe coapsa stângă cu niște aripi de înger în interiorul căora scrie ceva în limba latină. Nici până acum nu am avut curiozitatea să caut care este semnificația tatuajului, ci bineînțeles că atunci când am descoperit grozăvia am întrebat o de-ce. Nu este un tatuaj mic, ci este un tatuaj imens pentru care cred că a plătit foarte mult și care sunt sigură că a fost dureros și nu îi înțeleg rostul. Are o piele atât de fină și de catifelată și la un moment dat își dorea să intre la Academia de Poliție, acesta fiind visul ei de când era mică. Așa că nu îi înțeleg opțiunile.

Nu înțeleg de ce fiica mea și-a făcut acel tatuaj cu aripi de înger. Nu am avut niciun necaz în familie...

Ce a determinat-o să își facă acel tatuaj cu aripi de înger și cu un scris ciudat în latină în condițiile în care din familia noastră nimeni nu a decedat, iar dintre prietenii ei toți sunt bine? Bineînțeles că nu mi-a răspuns la întrebări, ba chiar m-a amenințat că dacă îi spun tatălui ei, ea va pleca de acasă. Nu vă imaginați că soțul meu este un om rău sau că i-ar face ceva, dimpotrivă, n-a atins-o nici măcar cu o floare în toată viața lui. Dar bănuiesc că există rușinea de părinte.

Poate că Alina se gândește cum îi va arăta tatuajul în acea zonă destul de intimă a corpului tatălui ri și cum va reacționa acesta la transformarea fiicei lui? Pentru că este vorba de transformare de la copil la adolescent și nu orice fel de adolescent, ci un adolescent foarte rebel. Stau și mă întreb ce se va întâmpla la maturitate dacă acum a reușit să ne ascundă așa ceva? Nu mai zic că la vârsta de 13 ani și-a vopsit singură părul într-o nuanță de roșu pe care nu a mai putut să o scoată din podoaba capilară nici acum.

Atunci a fost un șoc pentru noi, amândoi părinții. Marcel într-adevăr a reacționat destul de urât atunci, a certat-o, i-a spus că este mult prea rebelă pentru vârsta ei care un anturaj prost și a comparat-o cu „acele doamne” de pe marginea șoselei. Probabil că din această cauză fiica mea îmi cere (de fapt îmi impune) să devin devin complicele ei, pentru a-și ascunde tatuajul de tatăl ei. De atunci nu mai am curajul să mă uit în ochii soțului meu.

Alina mă constrânge, chiar mă șantajează să nu îi spun tatălui ei că și-a făcut tatuaj. Chiar nu știu ce să fac...

M-am gândit în toate felurile, am încercat să-mi fac diferite scenarii în minte și nu reușesc să înțeleg de ce. Libertate prea multă nu i-am acordat, fiica mea nu merge în discoteci, nu are voie să stea mai târziu de ora 21 seara afară și cu toate acestea, a reușit cumva să își facă un tatuaj care acoperă o bună parte a pielii ei fine și catifelate. Nu sunt de modă veche și nici împotriva tatuajelor, dar nici nu este o priveliște prea frumoasă.

O tânără de doar 16 ani care își pictează corpul doar pentru a atrage atenția cuiva, pentru a fi „cool”, la modă, neștiind că acea imagine îi va rămâne până când va muri pe piele. O astfel de decizie trebuie foarte bine cântărită pentru că un tatuaj îl porți cu tine toată viața. Și fiica mea se pare că a dat cu piciorul inclusiv carierei ei de vis de a deveni polițistă. Din câte știu, tatuajele nu sunt acceptate, dar poate că între timp s-a mai schimbat sau se va mai schimba ceva.

Cel mai tare mă deranjează șantajul. Mă șantajează în primul rând că pleacă de acasă dacă tatăl ei va afla de la mine că și-a făcut un tatuaj și în al doilea rând că îi va spune lui Marcel că eu știam de tatuaj și am tăcut o bună perioadă, sfidând toate promisiunile pe care ni le-am făcut, acelea de a ne mărturisi tot ceea ce se întâmplă în legătură cu noi și cu copiii noștri. Încă stau să mă gândesc, dar balanța atârnă spre a-i spune lui Marcel totul, luând-o prin surprindere pe fiica noastră și să facem în așa fel încât să purtăm o discuție deschisă, plină de blândețe cu ea, astfel încât să nu bine voie să plece de acasă să ne demonstreze ceva sau să facă orice alt fel de prostie specifică vârstei.

Am ajuns la concluzia că, oricât de apropiați am fi de copiii noștri, aceștia tot ne pot face surprize, mai ales neplăcute, iar noi devenim complici fără vină și fără voie în unele situații greu de acceptat.