3 moduri prin care îți ajuți copilul să nu devină un agresor (bully)

Ce este "bullying-ul"?

Conform StopBullying.gov, acesta repezintă un comportament agresiv, intenționat și repetat, în care un copil sau un adolescent folosește un dezechilibru de putere, real sau perceput, pentru a controla sau răni alți copii. Principalele motive pentru care copiii sunt hărțuiți, conform unui studiu realizat de Asociația Telefonul Copilului sunt: aspectul fizic, statutul social, interesele și pasiunile, situația școlară foarte bună, situația scolară mediocră, nevoile speciale sau dizabilitățile, etnia, religia și orientarea sexuală. Consecinţele psihologice în rândul copiilor victime ale bullying-ului sunt devastatatoare: depresie, ideaţie suicidară, concept de sine negativ, anxietate, vinovăţie, retragere socială etc. Totodată, consecinţele negative afectează nu doar sănătatea mintală a victimelor, ci şi rezultatele academice, precum şi motivaţia de a merge la şcoală şi de a învăţa.

De ce apelează un copil la bullying?

Este simplu, pentru că îi oferă putere. Într-un moment sau altul al vieții noastre, cu toții suntem nevoiți să fim puternici și să ne impunem punctul de vedere indiferent de mijloacele la care apelăm pentru a face asta. Un lucru este cert: un agresor nu se naște agresor. În cele mai multe situații, copilul pe care îl numim „agresor"a fost la rândul său victima unei agresiuni din partea părinților, fraților, rudelor, cadrelor didactice sau a altor adulți. Neștiind cum să-și exprime acele emoții trăite și răni încă deschise, dezvoltă comportamente necorespunzătoare.

Din fericire, există și o veste bună. Încă din primii ani de viață, ne putem ajuta copiii să-și dezvolte abilitățile necesare pentru a face față cu brio acestui fenomen numit "bullying" și îi putem împiedica să devină niște bătăuși. Află cum din rândurile de mai jos.

1. Fii un model și învață-ți copilul încă de la o vârstă fragedă cum arată un bun comportament

Cea mai eficientă metodă de a împiedica copiii să fie intimidați și să devină bătăuși este să le asiguri un cadrul în care vor crește înconjurați de relații pline de iubire și respect, în detrimentul celor care folosesc puterea sau forța. Copiii învață ambele părți ale unei relații și mai târziu acționează ca atare. De exemplu, dacă trântești copilul tău va învăța că violența fizică este modalitatea de a răspunde la problemele interpersonale. De fapt, orice metodă de disciplină care folosește puterea asupra unui copil îl învață pe acesta să folosească puterea asupra altora sau să îi lase pe alții să folosească puterea asupra lui. Un alt exemplu este pedeapsa care este adesea percepută de copil ca fiind o modalitate prin care adulții folosesc forța pentru a-și atinge obiectivul. Acest lucru face ca intimidarea să fie un lucru normal și în regulă în mintea celui mic.

2. Rămâi conectat cu copilul tău și fii alături de el în orice situație

Copiii singuri sunt mai vulnerabili și mai ușor de hărțuit. Copiilor le este adesea rușine atunci când sunt hărțuiți, prin urmare, de cele mai multe ori nu le spun părinților ce li se întâmplă. Observă dacă ceva este în neregulă cu copilul tău și vorbește cu el. Îndrăznesc să spun că parentingul este 80% conexiune și doar 20% îndrumare. Un parenting bun începe în inima părintelui și se continuă în orice moment în care copilul este copleșit de emoții și sentimente, când este furios, speriat sau îngrijorat. Ascultă-l pe cel mic și nu îi auzii doar cuvintele, ci și sentimentele din spatele acelor cuvinte.

3. Ajută-ți copilul să-și dezvolte abilități sociale și emoționale

Toți copiii au nevoie să învețe cum să facă față momentelor stresante, fie ele cauzate de bullying sau nu. A învăța să recunoască emoțiile pe care le trăiesc, să le înțeleagă, să le accepte și să le exprime într-o manieră adecvată fără să îi rănească pe ceilalți reprezintă un obiectiv important pentru atingerea pe termen lung a unei stări de bine, pentru menținerea unor relații sănătoase și atingerea succesului în viață. Pentru a putea asimila comportamente sociale potrivite, copiii au nevoie de un context de învăţare care să fie structurat, în care să se regăsească reguli cu sens, explicate şi repetate, de multă răbdare şi de înţelegere din partea părinților.