Alimentatia bebelusilor cu alergii si intolerante

Despre alergie si intoleranta

Datorita modului in care se manifesta cele doua probleme de sanatate, se impun si abordari diferite. Astfel, daca in cazul alergiei se impune evitarea completa, definitiva a substantei alergene, in cazul intolerantei poate aparea/poate fi cladita o toleranta digestiva.

Alergia alimentara este posibila la orice aliment, insa urmatoarele sunt responsabile de 90% din imbolnaviri: oua, lapte, alune, grau, soia, nuci (nuci, caju), peste (ton, somon si cod), fructe de mare (homar, crevete si crab), citrice si kiwi- alergiile predominante la nivel mondial, dar exista o multitudine de alte alimente ce pot cauza reactii nedorite in urma eliberarii histaminei de sistemul imunitar-chiar anafilaxie care prezinta o urgenta medicala. Astfel, in functie de regiunea geografica, exista o prevalenta a alimentelor alergene dupa cum urmeaza: in Franta semintele de mustar, in Italia si Spania piersicile, merele si fructele de mare, in Israel susanul, in Spania si Japonia pestele, in Singapore fructele de mare, in SUA, Marea Britanie si Australia-alunele si nucile. Statisticile la bebelusi si copii sunt dupa cum urmeaza: alergie la lapte intre 1,6 si 7%, la oua 2% (pana la 3 ani), la alune pana la 2%.

Trebuie sa stiti ca este important sa urmariti cu atentie etichetele produselor deoarece in unele cazuri, desi nu este inclusa substanta pe care urmariti sa o evitati, pot fi prezente ca rezultat al procesului de fabricatie urme ale acesteia (trebuie specificate conform legislatiei specifice nucile, pestele si fructele de mare) si reactiile pot fi la fel de grave.

Apoi, unele alergii alimentare sunt usor de remarcat (prin prisma simptomelor corporale) si respectiv de tratat deoarece apar imediat in urma consumului (adesea este vorba de prima sau a doua incercare), insa exista si alergii subtile si dificil de depistat, aparand tardiv (din cauza sistemului imunitar care raspunde mai greu) si prin urmare alimentele cauzatoare sunt greu de identificat (si de eliminat). Acestea din urma pot conduce la probleme cronice (eczema, reflux, colici, crestere defectuoasa, diaree si chiar constipatie), iar simptomele sunt ameliorate doar la indepartarea din alimentatie; cel mai frecvent este vorba despre lapte, soia, oua si grau. In ambele situatii insa, este indicat sa evitati alimentul complet pana la consultul unui medic; cand simptomele sunt severe trebuie sa apelati de urgenta la acesta. De asemenea, este indicat sa pastrati un jurnal al alimentelor (mai ales in cazul reactiilor intarziate), inclusiv al celor pe care le consumati voi daca alaptati, care il va ajuta pe doctor sa realizeze un diagnostic exact.

Trebuie subliniat faptul ca un bebelus poate prezenta o reactie alergica chiar daca a mancat acel aliment in prealabil fara nicio problema si ca severitatea simptomelor poate diferi de la o situatie la alta; o expunere timpurie la acel ingredient poate contribui la aparitia ulterioara a alergiei.

In cazul unei intolerante alimentare, nu este implicat sistemul imunitar, ci este vorba de o reactie chimica, cel mai adesea la bebelusi fiind vorba de intoleranta la lactoza care poate aparea la laptele de vaca (care oricum nu este indicat sub 1 an), dar si la alte produse lactate, inclusiv la laptele praf. Pot aparea si intolerante la substante produse natural in alimente cum sunt cofeina, oua (mai ales albusul), salicilati (rosii), histamine (capsuni, ciocolata, branza), citrice, dar si aditivi (sub forma de sulfiti sau glutamat de sodiu-pentru aroma) ce se gasesc in produsele procesate. Aici, reactiile apar cu o intarziere de mai multe ore si chiar zile dupa ingerarea alimentului deranjant si persista un timp indefinit (de obicei mai multe ore sau zile), fiind dificil de realizat o asociere exacta deoarece sunt vagi si combinate (sunt deseori confundate cu sindromul colonului iritabil sau obstructii gastrointestinale). Reactiile sunt declansate si dupa cantitati mici, dar de obicei e vorba de cantitati mari; multi tolereaza alimentul responsabil daca e consumat disparat si putin. Retineti ca este posibila si intoleranta la mai multe alimente ceea ce face diagnosticul si mai dificil de realizat.

Citeste si: Intoleranta la lactoza - cauze, simptome si tratament 

Tratament alimentar

La alergii, dupa cum am mentionat, evitarea completa constituie cel mai bun tratament. Mancarea joaca un rol esential in viata zilnica si de aceea impactul unei asemenea afectiuni se reflecta asupra intregii vieti de familie.

Exista o serie de situatii in cazurile de alergii intarziate in care se recomanda dietele de excludere atenta, in care alimentul suspectat este exclus (de obicei este vorba de un aliment/grup de alimente deodata). Daca acesta era responsabil, simptomele ar trebui sa dispara (se asociaza cu jurnalul alimentatiei mentionat anterior timp de minim 2 saptamani ce va include si medicamente, suplimente, dulciuri, tetine si orice obiect introdus in gura). Retineti ca perioada de excludere trebuie urmata de reintroducerea acestuia pentru a se asigura ca imbunatatirile s-au datorat lui (un diagnostic cert). Aceeasi metoda de tratament este aplicabila si la intolerantele alimentare. Nu excludeti din initiativa proprie alimente, fara acordul unui medic.

Daca alergia la soia, grau, oua si lapte poate disparea pana la varsta scolii si chiar la alune (in procent de 20%), aceea la nuci, peste si fructe de mare va persista toata viata cel mai probabil. Se recomanda in scopul prevenirii/intarzierii unei alergii alimentare, introducerea tardiva a anumitor alimente copiilor cu predispozitie genetica (si parintii au alergii), insa aceasta opinie nu este impartasita de toate culturile.

Ceea ce consimt majoritatea expertilor este faptul ca alaptarea la san ofera un grad de protectie impotriva alergiilor. Este important de asemenea sa introduceti noile alimente treptat, cate unul pe rand, asteptand mai multe zile pana la urmatorul (de obicei 4 zile) pentru a putea observa o eventuala reactie. Daca alaptati, proteinele care cauzeaza alergia la copil pot trece in laptele vostru, prin urmare trebuie sa renuntati la acel aliment. Administrarea de probiotice sub forma de suplimente pentru mamele care alapteaza sau ca adaos la lapte poate ajuta la reducerea riscului de aparitie al alergiilor.

Iar daca copilul este alergic la lapte de vaca si are peste 1 an, trebuie sa optati pentru o formula speciala, hipo-alergena. Formulele de lapte partial hidrolizate au fost procesate pentru a descompune unele dintre proteine si pot preveni aparitia alergiilor. Unii bebelusi care sunt alergici la lapte, sunt si la soia, prin urmare cereti sfatul medicului in prealabil. Un nutritionist/dietetician va poate ajuta si chiar este indicat cu privire la alte alimente ce pot fi consumate pentru o nutritie completa si echilibrata (in urma dietei de excludere pot aparea carente metabolice).

In cazul intolerantei la lactoza, puteti apela la lapte fara lactoza sau la supliment cu enzima lactaza si este important sa reduceti cantitatea de lactate ingerata de copii. La celelate forme de intoleranta, trebuie evitata ingerarea alimentului cauzator o perioada sau chiar pe viata (cum este in cazul bolii celiace-intoleranta la gluten).

Prebioticele GOSsunt si ele recomandate, fiind fibre prebiotice care apar de asemenea si in laptele matern si contribuie la stimularea si dezvoltarea unei flore intestinale normale.Sunt cunoscute si cu denumirea de oligozaharide, ce nu pot fi digerate de sistemul nostru digestiv. Chiar daca nu sunt digerate, acestea contribuie la dezvoltarea bacteriilor benefice. Cele mai cunoscute sunt: inulina, fructo-oligozaharidele, galactooligozaharidele.
Sursele de oligozaharide includ fructe, legume si cereale integrale. 

Mai multe saptamani/luni de eliminare a alimentului "vinovat" pot conduce la reintroducerea sa fara vreo reactie asociata; acesta poarta denumirea de toleranta si mentinerea sa depinde de stabilirea frecventei si a cantitatii optime pentru fiecare in parte (consumul ocazional poate fi tolerat, insa reintroducerea in cantitati mari sau in mod regulat va duce la reaparitia simptomelor). Exista si o serie de afectiuni care pot cauza simptomele intolerantei sau chiar sa le agraveze, de aceea este important sa apelati la un specialist (diagnosticul diferential este esential). Nu in ultimul rand, urmariti si procedura de preparare a mancarii deoarece si o mica contaminare poate declansa o reactie alergica.

Exista formule de lapte speciale pentru bebelusii cu alergii si intolerante alimentare severe, care sunt recomandate chiar de la nastere.  http://www.magazinvavianpharma.ro/

Citeste si: Totul despre alergiile alimentare ale bebelusului

Sfatul specialistului

Doamna doctor Cilcic Corina, medic primar pediatrie, Sef Sectie Pediatrie Spitalul Sanador www.sanador.ro:

"In situatia in care un sugar provine dintr-o familie unde unul sau ambii parinti sunt cunoscuti cu alergii
alimentare sau de alt tip, alimentatia acestuia va tine cont de acest lucru. Daca va fi sugar mic alimentat natural, alimentatia mamei va trebui sa fie echilibrata in proteine, glucide si lipide, dar va fi cu evitarea alimentelor care sunt cunoscute ca fiind alergizante cum sunt de exemplu ciocolata, cacao, capsuni, fructe de padure, miere de albine in anumite situatii, nuci, alune, fistic, migdale.

Daca este un sugar sau chiar copil mai mare care prezinta simptome care sugereaza alergie la proteina, cel mai frecvent, laptelui de vaca dovedita ulterior si prin investigatii de sange si chiar consult alergologic va avea un regim cu excluderea proteinei din laptele de vaca, ceea ce inseamna ca va avea in alimentatie preparate de lapte speciale, considerate de fapt lapte medicament.

Deoarece uneori exista si reactii alergice incrucisate, pot sa apara manifestari si in cazul folosirii preparatelor din lapte de capra sau de soia, de aceea regimul alimentar al sugarului sau copilului trebuie stabilit de catre medicul pediatru care, in urma anamnezei, a examenului clinic, a investigatiilor si a consultului cu medicul de alergologie va stabili alimentatia corespunzatoare fiecarui copil in parte.

In alte situatii, mai ales cand sugarii au prezentat episoade de diaree pot sa apara secundar intolerante mai ales la lactoza, acest lucru presupunand ca se introduce regim alimentar de excludere pe perioada mai lunga sau mai scurta de timp a preparatelor, de asemenea denumite lapte medicament, care exclud partial sau total lactoza. Ulterior trecerea la alimentatia anterioara imbolnavirii se va efectua treptat functie de evolutia clinica si examenul clinic efectuat frecvent de medic pediatru.

La debutul si la continuarea dfiversificarii trebuie tinut cont de existenta alergiilor sau a eventualelor intolerante. Principiile diversificarii trebuie respectate pentru a evita aparita alergiilor sau a eventualelor intolerante. Diversificarea se face progresiv introducand-se alimentul nou si scazandu-se din alimentatia veche. Trebuie tinut cont de particularitatile fiecarui copil, introducerea alimentelor, facandu-se pe rand la indicatia medicului pediatru care urmareste sugarul.

In cazul introducerii unui aliment care poate determina alergie, ritmul este un ritm mai lent pentru a sesiza eventualele simptome care pot sa apara. Daca apar alergii sau chiar intolerante la un anumit aliment, se intrerupe temporar acel aliment, va fi evitat o perioada de timp de pana la 2 saptamani si se va incerca reintroducerea lui dar mult mai lent.
In situatia in care si de aceasta data se va produce simptomatologie asociata unei alergii sau intolerante, se va renunta complet la acel aliment.

Alimentatia nou nascutului si sugarului mic este o alimentatie strict lactata si cel mai important este sa fie alimentatie naturala aceasta fiind o alimentatie echilibrata si cu rol foarte important inclusiv in imunitatea copilului si dezvoltarea atat fizica cat si neurologica a copilului. Laptele de mama este un "lapte viu". Exista insa si situatii in care mama nu poate alapta sau nu are cantitate suficienta de lapte ceea ce impune, in urma unui consult pediatric, hotararea de a introduce lapte praf care sa tina cont de istoricul copilului si ulterior si de toleranta digestiva a acestuia.

La varsta de 5-6 luni se va lua in considerarea debutul diversificarii, de la aceste varsta functia de alimentatie strict lactata nemafiind suficienta. Regimul alimentar diversificat trebuie sa contina, introduse treptat si progresiv legume, fructe, carne, ou si continua administrarea de lactate, de aceasta data sub forma de branza, iaurt, smantana. Principiile din alimentatia diversificata trebuie sa contina si minerale si vitamine."

Citeste si:

Intoleranta la lactoza si alergia la proteina din lapte de vaca 

Multumim doamnei doctor Corina Cilcic pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Surse:

www.webmd.com; www.allergyuk.org; www.patient.co.uk; www.babycenter.com; www.nhs.uk; www.babycentre.co.uk; www.betterhealth.vic.gov.au