Ce este sistemul imunitar
Sistemul imunitar este o rețea de țesuturi, celule și organe, care au rolul, pe de o parte, de a respinge bacterii, virusuri, paraziți, fungi și, pe de altă parte, de a lupta cu acestea în cazul în care vor ajunge în organism.Structura sistemului imunitar
Organele care îl compun se numesc limfoide, stimulând creșterea, dezvoltarea și eliberarea de limfocite (un tip de globule albe). Vasele de sânge și cele prin care circulă limfa sunt componente importante ale acestor organe, fiind cele prin care se asigură transportul limfocitelor de la și către diferite zone ale corpului.
Organele limfoide cuprind:
• Vasele de sânge
• Vasele limfatice
• Amigdalele
• Nodulii limfatici
• Vegetațiile adenoide (un țesut limfatic din spatele nasului, la nivelul rinofaringelui)
• Măduva osoasă
• Splina
• Timusul (reprezintă o glandă aflată în spatele sternului, în fața traheei. Timusul are rolul de a produce limfocitele T, globule albe importante pentru răspunsul imunitar din organism)
• Sistemul BALT („Bronchus-associated lymphoid tissue"- țesutul limfoid care se găsește la nivelul mucoasei plămânilor și bronhiilor)
• Plăcile Peyer (constituie un țesut limfoid situat în intestinul subțire)
• Sistemul GALT („gut associated lymphoid tissue"- țesutul limfoid de pe mucoasele gastro-intestinale)
De câte feluri este imunitatea
Imunitatea este două tipuri:
• Înnăscută- Este cea cu care copilul vine pe lume și care cuprinde „barierele" de pe corp și din corp, capabile să țină la distanță potențialii agenți dăunători. Ea cuprinde pielea, acizii din stomac, enzimele regăsite în uleiurile pielii și în lacrimi, mucusul și reflexul de a tuși. În cadrul său se regăsesc și componente chimice: Interferonul (responsabil cu interferarea cu agenții patogeni, activând celulele imunitare numite macrofage) și Interleukina 1 (Interleukina 1-beta-reprezintă cel mai semnificativ reglator al răspunsului imun al organismului)
• Dobândită- Datorită ei, amenințările pentru organism sunt recunoscute și procesate, urmând ca ulterior să se creeze anticorpi specifici acestora. După ce anticorpii neutralizează „amenințările", sistemul imunitar va avea capacitatea de a-i recunoaște pe aceștia și pe viitor, răspunzându-le din ce în ce mai eficient. Funcționarea imunității dobândite depinde de organele limfoide menționate anterior
Riscuri la adresa imunității copilului vara- exemple
Enterovirusurile
Sunt responsabile de mai multe probleme de sănătate ale copilului, cele mai cunoscute fiind:
• Afecțiuni ale tractului respirator (cum ar fi răcelile sau faringitele)
• Infecțiile la nivelul tractului digestiv (pot fi de mai multe tipuri, cele mai comune manifestări ale lor fiind crampele abdominale, diareea, vărsăturile, diminuarea apetitului. Uneori, pot interveni febra și durerile în gât)
• Boala „mână-picior-gură" (este recunoscută după leziunile papulo-veziculare plasate pe palme, pe tălpi și în gură)
• Herpangina (o infecție virală caracterizată prin apariția de bășici la nivelul cerului gurii și în spatele gâtului)
• Pleurodinia (o infecție care dă simptome similare gripei și este însoțită de dureri în piept sau în abdomen)
În cazuri rare, pe fondul unei imunități slăbite, enterovirusurile pot conduce la infecții grave, precum:
• Miocardita (reprezintă inflamarea mușchiului inimii, miocardul, și poate fi recunoscută după simptome precum: durere în piept, scurtarea respirației, oboseală, febră)
• Meningita aseptică (meningele devine inflamat, iar simptomele care intervin sunt: febra, durerile de cap, frisoanele, durerile abdominale, vărsăturile, sensibilitatea la lumină, lipsa apetitului, stare de letargie accentuată. Meningita aseptică este mai puțin severă și mai puțin periculoasă decât alte tipuri de meningită)
• Encefalita (apare când creierul se inflamează și duce la apariția acestor manifestări: febră, dureri de cap, lipsă de poftă de mâncare și de energie. În cazurile severe, durerile de cap sunt deosebit de intense, intervin rigiditatea gâtului, voma, convulsiile, stările de confuzie, amețelile, pierderile de memorie. Encefalita poate să pună viața în pericol, în condițiile în care poate să conducă la comă)
Modalitatea de transmitere a enterovirusurilor este mai ales pe cale orală-fecală (enterovirusurile pot persista în scaun timp de mai multe săptămâni), dar se poate realiza și prin proliferarea la nivelul mucusului de pe tractul respirator. De asemenea, ele se transmit cu ușurință în anotimpul cald și din cauza apei contaminate din piscine.
Enterovirusurile sunt o amenințare pentru că declanșează infecții care pot fi ușor confundate cu cele bacteriene, având manifestări similare. Din acest motiv, ele pot fi tratate greșit, cu antibiotice, fără ca acestea să dea rezultate.
Adenovirusurile
Sunt un grup de virusuri care afectează mai mult copiii decât adulții și care pot infecta mucoasa conjunctivă, căile respiratorii, plămânii, intestinele, tractul urinar și chiar sistemul nervos.
Adenovirusurile sunt foarte contagioase și se transmit când un copil infectat tușește sau strănută. Contaminarea se face ușor și dacă un copil atinge cu mâna obiecte pe care cineva infectat le-a dus la gură sau în preajma nasului și ochilor.
Pe timpul verii, este posibil ca un adenovirus să ajungă la copii și prin intermediul apei din piscină, în cazul în care aceasta nu a fost dezinfectată corespunzător.
Cele mai frecvente afecțiuni pe care le pot declanșa adenovirusurile sunt:
• Conjunctivita
• Crupul laringian
• Răcelile
• Bronșitele
• Pneumoniile
• Infecțiile intestinale
• Infecțiile urinare
În cazuri izolate, adenovirusurile pot provoca meningită sau encefalită.
Virusul Parainfluenza 3
Acesta este răspunzător de apariția unor afecțiuni cum ar fi:
• Crupul laringian (semnele distinctive ale acestei afecțiuni, similare laringitei, sunt tusea zgomotoasă, „lătrătoare", vocea stinsă, apariția zgomotelor ascuțite în timpul respirației)
• Bronșiolita (apare ca urmare a inflamației bronșiolelor, numite și bronhiile mici. Simptomele sale sunt: congestia nazală, tusea, febra)
• Pneumonia
• Răceala comună
Dintre acestea, cel mai rar întâlnit pe timpul verii este crupul, care apare în special iarna.
Cum stimulezi imunitatea copilului
Adoptați o dietă cât mai echilibrată
Pe cât posibil, vei evita să-i oferi micuțului alimente intens procesate, orientându-te spre unele cât mai organice. Cel mai important este ca în acestea să se regăsească nutrienți valoroși care, pe lângă faptul că îi voi asigura dezvoltarea fizică și cognitivă, vor contribui la formarea unei imunități puternice. Iată ce ar trebui să se afle în meniul zilnic al copilului tău:
• Fructe- Profită de vară și axează-te pe fructe cum ar fi pepenele (este bogat în vitaminele A, C, dar și în licopen și alți antioxidanți, care întăresc imunitatea) sau fructele de pădure (pline de vitamina C și bioflavonoide)
• Legume- Numai bune pentru întărirea sistemului imunitar sunt, de exemplu, cele care conțin carotenoizi (pigmenții care conferă culoarea galbenă, roșie, verde sau portocalie), un fel de antioxidanți. Aceștia vor fi deosebit de benefici dacă îi vei da copilului legume de culori diferite
• Iaurt- Este binevenit datorită prezenței probioticelor, care vor îmbunătăți echilibrul bacterian de la nivelul florei intestinale (în intestine se află țesut limfoid, cu rol în funcționarea sistemului imunitar). Străduiește-te să faci rost de iaurturi cât mai naturale!
• Kefir- Este mai bogat în probiotice decât iaurtul
• Nuci (nuci, nuci caju, fistic, migdale etc.)- Pline de vitamina E, Omega 3 și zinc, nu le poți omite când vine vorba despre întărirea imunității
• Pește- Valoros în special datorită acizilor grași Omega 3, acest aliment este binevenit și pentru imunitatea copilului, în condițiile în care este sursă de zinc, seleniu și vitamina D
• Carne slabă- Pe lângă proteine de calitate, carnea ar trebui să facă parte din alimentația copilului datorită prezenței zincului (un mineral care stimulează globulele albe să lupte cu infecțiile)
Ai grijă de sănătatea microflorei intestinale a copilului
Având în vedere faptul că o funcționare corectă a sistemului imunitar este strâns legată de o microfloră intestinală în care să existe echilibrul dintre bacterii bune și cele rele (Care cresc predispoziția spre infecții și îmbolnăviri), îți vei putea ajuta copilul prin adoptarea unor măsuri precum:
• Mizează pe alăptare- Laptele matern este esențial pentru consolidarea imunității grație prezenței oligozaharidelor ( acestea constituie prebiotice speciale, cea mai cunoscută fiind fucozil-lactoza, despre care s-a constatat că nu este utilă doar pentru sănătatea microflorei intestinale, ci și pentru prevenirea apariției alergiilor, pentru dezvoltarea creierului și pentru combaterea bolilor infecțioase) și imunoglobulinelor (produse de către organism după expunerea la un agent patogen, luptând pentru a-l proteja pe copil de boli). Cea mai importantă dintre ele este Imunoglobulina A (Ea protejează aparatul respirator și digestiv contra maladiilor provocate de bacterii, virusuri, paraziți sau fungi)
• Obișnuiește-ți copilul să mănânce alimente care conțin probiotice (precum iaurtul, chefirul, varza murată etc.)
• La recomandarea unui pediatru, poți să-i administrezi suplimente alimentare care conțin bacterii „bune", cum ar fi lactobacillus sau bifidobacterii (acestea rezultă din fermentație), astfel încât să-l ajuți să-și mențină o floră intestinală sănătoasă
Asigură-te de faptul că micuțul tău are un aport suficient de vitamina D
Vitamina D este foarte utilă pentru imunitatea copilului deoarece:
• Influențează pozitiv activitatea celulelor T - Acestea au capacitatea de a recunoaște și de a distruge agenții patogeni, iar vitamina D le poate activa mai bine
• Are capacitatea de a declanșa acțiunea antiinflamatoare din organism și de a-l stimula să dea un răspuns corect în fața „agresorilor"
• Numai în prezența ei se va produce un răspuns corect al sistemului imunitar, astfel încât să se evite apariția unor probleme autoimune- Rolul vitaminei D este, pe de o parte, să limiteze producția exagerată de celule T (care ar putea să atace celulele și țesuturile) și, pe de altă parte, să influențeze pozitiv și acțiunea celulelor de tip B (acestea sunt un fel de limfocite, specializate în producerea de anticorpi), determinându-le să acționeze doar la nivelul inhibării agenților patogeni periculoși
Având în vedere aceste roluri ale vitaminei D, este indicat să te străduiești ca micuțul tău să aibă parte de ea datorită demersurilor de mai jos:
• Expunerea constantă la lumina soarelui
• Oferirea de alimente care să o conțină sau care să faciliteze absorbția ei
• Administrarea de suplimente alimentare (la recomandarea unui medic pediatru)
Încurajează mișcarea în aer liber
Zilele lungi și însorite de vară sunt ideale pentru a face mișcare alături de copilul tău. Studiile au arătat că dacă un copil va fi antrenat în activități fizice se va bucura de un sistem imunitar mai bun, în condițiile în care mișcarea contribuie la: reducerea proceselor inflamatorii din corp, activitatea citokinelor (secretate de către celulele sistemului imunitar pentru a contracara agenții patogeni) va fi îmbunătățită, riscul îmbolnăvire din cauza bolilor autoimune se va micșora (precum este, de exemplu, diabetul de tip 1).
Ai grijă să se odihnească suficient
Studiile efectuate de-a lungul timpului au arătat că există o legătură strânsă între lipsa de somn și apariția îmbolnăvirilor, pe fondul diminuării funcționării sistemului imunitar.
De pildă, un studiu american recent (din anul 2017) a ajuns la concluzia că sistemul imunitar al copiilor și adulților funcționează cel mai bine când aceștia beneficiază de suficient somn. Numai în aceste condiții celulele sistemului imunitar se vor activa pentru a respinge agenții patogeni care ar putea declanșa îmbolnăvirile.
Apelează la suplimentele alimentare
Înainte de a te apuca să i le dai copilului, consultă-te neapărat cu medicul pediatru. Numai acesta va ști exact ce să-i recomande, astfel încât suplimentele să se potrivească vârstei și nevoilor sale, aducându-i beneficiile așteptate.
Pentru ca suplimentele alimentare să fie capabile să consolideze imunitatea, trebuie ca ele să conțină următoarele vitamine și minerale: vitamina C, vitamina A, vitamina B, vitamina D, vitamina E, seleniu și zinc.
Printre asemenea suplimente se află și Vitoral M Junior Spray oral pentru copii. Acesta conține vitaminele menționate și, pe lângă faptul că va asigura funcționarea normală a sistemului imunitar, contribuie la creșterea și dezvoltarea normală a oaselor și susține metabolismul energetic.
Spray-ul are gust agreabil de portocală, nu conține coloranți, zahăr, gluten, alcool și este potrivit inclusiv pentru cei care suferă de diabet, Boala celiacă sau pentru vegetarieni.
Produsul poate fi utilizat atât pentru copiii între 3 și 7 ani (2 pufuri pe zi), cât și pentru cei mai mari de 7 ani (4 pufuri pe zi).
Citește și: Cum poți sa ajuti la cresterea imunitatii la copii?
Surse:
www.health.clevelandclinic.org, www.livescience.com, www.mdedge.com, www.mindbodygreen.com, www.verywellhealth.com, www.webmd.com
Surse poze:
www.pexels.com
Urmareste-ne pe Google News
