Începuturile studiilor privitoare la emoțiile umane
Încă din Antichitate, mai exact din vremea lui Aristotel, preocuparea pentru identificarea emoțiilor a devenit tot mai importantă. De pildă, însuși Aristotel a realizat o listă cu 14 emoții umane, cum ar fi: teama, încrederea, calmul, rușinea, lipsa rușinii, mânia, prietenia, antipatia, mila, bunătatea, invidia, indignarea, mulțumirea, starea de emulație.
Abia în secolul XX, odată cu creșterea interesului pentru studiul omului, al psihologiei umane, oamenii de știință au devenit tot mai interesați de înțelegerea emoțiilor umane, de împărțirea lor pe diverse categorii.
Una dintre primele descoperiri mai consistente ale secolului trecut, în privința emoțiilor, a fost realizată de către Robert Plutchik (profesor emerit în cadrul „Albert Einstein College of Medicine"). Acesta a întocmit o „roată a emoțiilor", pornind de la premisa că există opt emoții umane de bază: bucuria, tristețea, încrederea, dezgustul, teama, surprinderea, furia, anticiparea. În opinia lui Plutchik, ele se pot combina între ele. Astfel, „culorile emoționale primare" se pot amesteca și vor forma „culori emoționale secundare". De pildă, anticiparea și bucuria se pot combina pentru a rezulta optimismul.
O altă realizarea a lui Robert Plutchik a fost încercarea de a defini emoțiile în mai mult de 90 de feluri, în vederea încercării de a se realiza o înțelegerii modului în care funcționează acestea.
Ulterior, a apărut însă un alt studiu despre care se spune că reprezintă baza studiilor mai recente (din secolul 21) legate de emoțiile umane . Acesta îi aparține unui psiholog, Paul Ekman (Profesor Emerit în cadrul „University of California") ce a pornit de la următoarea premisă: oamenii sunt singurele ființe de pe Pământ, capabile să-și exprime emoțiile cu ajutorul expresiilor faciale.
Spre deosebire de Robert Plutchik, Paul Ekman a redus la șase numărul emoțiilor umane. Acestea pot fi regăsite în toată lumea, indiferent de cultură:
• surpriza
• teama
• dezgustul
• furia
• tristețea
• bucuria
Ekman a reușit să creeze așa-numitul „Sistem de codificare a Acțiunilor Faciale", un model de clasificare ce măsoară și evaluează mișcările mușchilor faciali, dar și pe cele ale ochilor și capului.
De asemenea, acest psiholog american a reușit să aducă lămuriri suplimentare în ceea ce privește conceptele de „natură" și „variabile ale mediului", care își pun amprenta asupra noastră și ne definesc. Acestea se referă atât la ceea ce ține de factorul genetic ( „natura") cât și la aceste „variabile așe mediului", care includ modul în care am fost crescuți, experiențele din copilărie, relațiile sociale, cultura.
Având ca bază descoperirile lui Paul Ekman, în ultimii ani psihologii au putut să facă noi studii și să ajungă la alte concluzii referitoare la emoțiile umane, diferite de ceea ce s-a constatat până acum.
Citește și: Dezvoltarea copilului de la 0 - 6 an: emotii si sentimente
Ce spun studiile din prezent cu privire la emoțiile umane
Un punct de vedere comun, împărtășit de mare parte din psihologii zilelor noastre, este că există de fapt patru emoții de bază, de la care se pot forma emoții mai complexe, mai subtile. Cu alte cuvinte, se consideră că se pot elimina trei emoții din rândul celor propuse de Paul Ekman. Printre acestea se numără doar:
• bucuria
• tristețea
• teama
• dezgustul
Cercetătorii de la „Institute of Neuroscience and Psychology" (din cadrul „Glasgow University") au ajuns la această concluzie după ce au sesizat că anumite emoții sunt de fapt foarte asemănătoare între ele. De exemplu, emoția pe care o avem când ne surprinde ceva se aseamănă cumva cu teama. Practic, când suntem surprinși ajungem la o emoție ce se leagă de teama că un lucru nou, neaștepta, se poate întâmpla.
Totodată, dacă ne gândim la dezgust, putem vedea că această emoție se aseamănă cu furia, în sensul în care respingem ceva ce nu vrem să acceptăm (ori acest demers ne înfurie). Mai mult chiar, experții sunt de părere că dezgustul este similar furiei și în sensul în care se spune că aceste emoții au legătură cu momentul în care un grup poate ajunge să-i respingă pe ceilalți. Printre emoțiile ce se declanșează atunci se numără furia și dezgustul, care pot conduce la acțiuni ale unora împotriva celorlalți.
Un alt argument al specialiștilor de la „Glasgow University" pentru faptul că avem doar patru emoții de bază este legat de faptul că, indiferent cât de multe cuvinte am încerca să folosim pentru a ne referi la o anumită emoție, în esență ea reprezintă același lucru. Spre exemplu, când ne simțim plictisiți suntem și triști, într-un anumit fel.
Nu în ultimul rând, aceștia încearcă să ne explice inclusiv modul în care expresiile faciale ale anumitor emoții sunt similare altora. Iată un exemplu: când suntem furioși și când suntem dezgustați de ceva/de cineva avem expresii faciale asemănătoare. Doar modul în care arată nasul diferă, spun experții. Astfel, când este vorba despre dezgust, nasul este mai cutat, în contextul în care încercăm să respingem cât mai mult ceea ce ne place.
Dezgustul poate fi identificat, într-o anumită măsură, cu frica. Explicația este următoarea: ambele emoții presupun gestul de a ridica sprâncenele.
Concluziile acestor specialiști s-au bazat pe următorul experiment: au fost folosite camere de luat vederi pentru a surprinde, în 3D, imaginile unor fețe umane. În scopul acestui experiment, participanții au fost sfătuiți să-și folosească, în mod independent, cei 42 de mușchi faciali.
Odată ce imaginile chipurilor au fost surprinse, programul folosit a reușit să genereze modele 3D. Astfel, s-a observat exact cum acționează mușchii faciali în timpul manifestării diferitelor emoții.
Datorită metodei folosite în acest stadiu, s-a sesizat că mușchii folosiți pentru frică/surpriză, furie/dezgust pot fi confundate într-o primă etapă a identificare.
Experții ce au efectuat studiul consideră că cele patru emoții primare sunt determinate de presiuni biologice, pe când furia și dezgustul sunt conduse de „presiunile" sociale. Practic, conducătorul studiului (Dr. Rachael Jack) spune că, în contextul în care suntem angajați într-o multitudine de relații sociale, frica și dezgustul se pot preschimba oricând în surprindere sau furie, în funcție de necesitățile de comunicare.
Dr. Jack precizează că cele patru emoții umane de bază sunt constante în timp și pot depăși astfel „granița" biologică. Pentru a înțelege mai bine acest fenomen este necesar să ținem cont de următorul aspect: oamenii călătoresc tot mai mult și interacționează cu tot felul de culturi. De aceea, această „graniță" biologică devine tot mai mult nesemnificativă, odată ce venim mai mult în contact unii cu alții.
Dintre toate emoțiile de bază, s-a stabilit că „fericirea" și „tristețea" sunt cel mai ușor de identificat, în toate culturile.
De asemenea, studiul menționat a arătat în mod clar că, în funcție de cultura din care provin, oamenii se raportează la diverse părți ale feței când interpretează o anumită emoție. Spre exemplu, cei din Asia de Sud Este se bazează pe interpretarea expresiilor faciale de la nivelul ochilor. În schimb, în general, mare parte dintre culturile occidentale iau în calcul mai degrabă gura pentru a înțelege o emoție.
Voi știați până acum de argumentele care susțin existența a doar 4 emoții de bază?
Citește și: 23 de emoții pe care le trăiești zilnic și despre care nu știai că au nume
Surse:
www.learning-mind.com, www.powerofpositivity.com, www.verywellmind.com