Cuvintele soțului meu din timpul travaliului m-au schimbat complet ca mamă

Eram în agonie și încercam să decid dacă să cer sau nu o epidurală. Habar nu aveam că eram deja la finalul travaliului și că îl voi naște pe Leo în câteva minute. Tot ce știam era că aveam dureri și nu-mi puteam imagina cum ar fi să le mai suport pentru încă câteva ore, cât credeam că mai durează până să nasc.

Încercam să vorbesc cu soțul meu între contracții. Eram în pragul lacrimilor, iar el mi-a spus ceva ce mi-a dat întregul univers peste cap: „Nu se dă niciun trofeu, Ashley!”. Câteva zile mai târziu, când mă frământam de zor în legătură cu faptul că trebuia să îi dau bebelușului lapte praf și mă gândeam cât de mult am eșuat că mamă fiindcă n-am fost în stare să-l alăptez, în mintea mea au răsunat din nou acele cuvinte: „Nu se dă niciun trofeu, Ashley!”

Și atunci mi-am dat seama. Ca mame, avem impresia că ne întrecem pentru un trofeu care nu există!

Eu chiar credeam, în sala de nașteri, că voi fi o mamă „mai puțin bună” pentru că am cedat și am cerut epidurală. Ca și cum mi-ar fi dat cineva o medalie pentru că am avut o naștere naturală. Apoi, am simțit că dezamăgesc un juriu invizibil când am cumpărat lapte praf pentru bebelușul meu.

De când am născut acest bebeluș, acum șase săptămâni, m-am gândit mult mai mult la trofeele invizibile pe care le creăm ca mame. Pe cele mai multe dintre ele, le creează societatea pentru noi. Încercăm din răsputeri să atingem niște standarde impuse de noi, deși am fost creați să trăim în comunitate, nu într-o competiție.

Nu îți dă nimeni niciun trofeu pentru că ai născut natural și ai spus „nu” epiduralei sau operației de cezariană. Nu există un trofeu pentru alăptare vs. hrănirea cu lapte praf. Nu se dă niciun trofeu pentru cine scapă mai repede de kilogramele acumulate în timpul sarcinii. Nu se dă niciun trofeu pentru mama care arată cel mai bine după naștere. Nu există un trofeu pentru cel mai frumos botez, pentru cea mai frumoasă petrecere aniversară sau pentru numărul de activități la care ne înscriem copiii. Iar lista ar putea continua la nesfârșit.

Soțul meu habar nu are cât de semnificative au fost acele cuvinte pe care mi le-a spus, într-o doară, în sala de nașteri. M-au făcut să privesc maternitatea cu alți ochi - mai relaxați, mai detașați.

Pentru că singurul trofeu pe care îl vei primi în viață este legătura pe care o vei crea cu copilul tău. Și, așa cum am mai spus, toate ne întoarcem acasă de la spital purtând absorbante sanitare de mărimea nou-născuților noștri, indiferent cât de glamuroase arată pozele noastre de pe Instagram!