- Ești implicat în mai multe proiecte de teatru și televiziune, iar recent în emisiunea "Ultimul Trib". Ce impact a avut apariția copiilor asupra vieții tale profesionale? Cum îți organizezi programul?
- Care sunt schimbările care te-au luat prin suprindere de când ai devenit tătic? Crezi că paternitatea te-a făcut un bărbat mai bun?
- Cum poți descrie viața de tătic?
- Copiii tai au nume deosebite: Sasha și Equazella Maria. Povestește-ne puțin despre modul în care le-ați ales.
- Cum o ajuți pe Oana în îngrijirea copiilor?
- Le-ai schimbat vreodată scutecele? Cum a fost această experiență?
- Care a fost cel mai greu moment în creșterea copiilor de până acum?
- La ce trucuri apelezi când copiii tăi sunt supărați?
- Ce preferințe au copiii tăi în materie de: desene animate, mâncare, culori, cântece? Ce activități îi atrag?
- Îți dorești să fii cel mai bun prieten al copiilor? Sau ai o atitudine autoritară față de ei?
- Ce spun copiii când te văd la televizor? I-ai luat cu tine pe platourile de filmare?
- Cum reușești să menții legătura cu familia când ești plecat, de exemplu, în Madagascar pentru filmări?
- Ce te așteptai să găsești și ce ai găsit, de fapt, în Madagascar?
- Cum sunt oamenii, locurile?
- Ce activități vă place să realizați în familie? Ce fel de mâncare preferați să gătiți împreună, în familie?
- Ești extrem de discret în ceea ce privește viața personală. Cum eviți expunerea nedorită a copiilor tăi în mass-media?
- Atât tu, cât și soția ta sunteți pasionați de domeniul artistic. Ți-ar plăcea să urmeze cariera ta sau pe a mamei lor?
- Cum îți imaginezi că vor fi copiii tăi ca adulți?
- Care sunt lecțiile importante de viață pe care încerci să le predai copiilor?
- Ce sfaturi ai pentru proaspeții tătici Qbebe?
Ești implicat în mai multe proiecte de teatru și televiziune, iar recent în emisiunea "Ultimul Trib". Ce impact a avut apariția copiilor asupra vieții tale profesionale? Cum îți organizezi programul?
Da, sunt implicat în mai multe proiecte în teatru, TV, film, atât ca scenarist, cât și ca actor, ca prezentator, dar și în calitate de regizor. Îmi doresc foarte mult să merg mai departe pe toate planurile, în toate aceste direcții, e greu, e complicat să urnești lucrurile, dar am încredere că o să fie bine. Am un spectacol care funcționează foarte bine, am jucat și în afară pentru românii de acolo, am mai multe spectacole pe care le joc în România, unde am scris și am regizat și fac televiziune de pe poziția de prezentator la "Ultimul Trib" și mă bucură foarte mult acest proiect, este foarte greu, dar îmi place. Apariția copiilor a schimbat radical viața mea, dar s-a întâmplat acum 9 ani, între timp m-am acomodat destul de bine, dar la vremea respectivă a fost o trecere bruscă de la viața de înainte, la ce înseamnă să ai copii. Cel mai important pentru copiii mei este să fiu alături de ei și să le ofer acces la educație, să îi îndrum spre ceea ce își doresc ei să facă, să îi ajut, să îi susțin. Legat de program, eu mă ocup de ei în a doua parte a zilei, când soția are cursuri de balet.
Care sunt schimbările care te-au luat prin suprindere de când ai devenit tătic? Crezi că paternitatea te-a făcut un bărbat mai bun?
Da, m-a schimbat foarte mult apariția copiilor și, mai ales, m-am schimbat după ce aceștia au crescut și am văzut câtă nevoie au de mine: câtă nevoie are într-un fel Sasha, fiind băiețel, și câtă nevoie de cu totul alt fel are Equa, fiind fetiță. E foarte important pentru mine să îi simt aproape, să îi simt că atunci când au nevoie de mine știu că eu sunt acolo. E cel mai important lucru: să mă găsească oricând au nevoie de mine și să știe că au susținere totală din partea mea și atenție maximă.Cum poți descrie viața de tătic?
Viața de tătic este una foarte frumoasă, cred că sunt un norocos pentru că am și băiat și fetiță, știu ce înseamnă să fii tată în ambele moduri. Sunt nevoi diferite, au nevoie de a discuta în direcții total opuse, Sasha și Equa sunt niște copii deschiși, îmi spun dacă au o supărare la școală, dacă sunt nemulțumiți de anumite lucruri. Cred că a contat mult educația dată de soția mea, ea a reușit să îi facă să fie foarte sinceri și să spună absolut tot, dacă au ceva pe suflet.Copiii tai au nume deosebite: Sasha și Equazella Maria. Povestește-ne puțin despre modul în care le-ați ales.
Copiii mei au nume speciale, într-adevăr! A fost o nebunie la vremea respectivă, eram foarte tânăr, la primul copil, iar într-un moment am improvizat, am inventat acest nume... Este unic, nu mai există alt copil cu acest nume pe pământ și am avut nebunia să i-l punem, chiar dacă are și un nume obișnuit - Maria. Acum ea este în clasa a treia și am întrebat-o dacă este deranjată de acest nume și că dacă vrea să i-l schimbăm, am asigurat-o că putem face asta oricând. Ea a înțeles asta, s-a gândit vreo două săptămâni și a spus că nu vrea, pentru că pe ea o cheamă într-un mod special și se bucură de el. Numele lui Sasha vine de la copilul unor prieteni, pe care l-am cunoscut înainte și pe care l-am îndrăgit foarte mult.
|
Cum o ajuți pe Oana în îngrijirea copiilor?
Avem un program foarte clar, ea se ocupă de ei în prima parte zilei, îi ia și îi duce de la școală, iar în a doua parte a zilei, când ea are cursuri la școala de balet, stau eu cu ei. Îi ajut cu temele, cu masa sau cursurile de judo, pian sau ieșim împreună în parc cu bicicletele.Le-ai schimbat vreodată scutecele? Cum a fost această experiență?
Da, cred că acesta este primul pas atunci când descoperit că ești tătic și e o perioadă foarte frumoasă, însă de perioada de diversificare s-a ocupat mai mult Oana.Care a fost cel mai greu moment în creșterea copiilor de până acum?
Cel mai greu a fost când îi aveam pe amândoi mici, Equa avea doi ani, încă folosea scutece, Sasha abia se născuse. A fost o perioadă cruntă pentru că nu aveam pe nimeni alături de noi. Părinții mei erau în Botoșani, părinții Oanei la Galați sau în Belgia. A fost mai complicat, a trebuit să ne descurcăm singuri și să avem grijă și de locurile noastre de muncă. Cred că a durat cam un an această perioadă.
La ce trucuri apelezi când copiii tăi sunt supărați?
În general am ales să nu apelăm la trucuri, să lăsăm lucrurile să decurgă natural, să le explicăm siutația în care se află, să aflăm de ce sunt supărați și să reparăm acest lucru explicându-le însă că în jurul nostru nu se întâmplă doar ce ne dorim noi, se pot întâmpla și lucruri care nu ne plac, dar trebuie să mergem mai departe cu capul sus.Ce preferințe au copiii tăi în materie de: desene animate, mâncare, culori, cântece? Ce activități îi atrag?
La capitolul mâncare, soția inovează și inventează tot felul de mâncăruri exotice, asiatice pe care le pregătește sau le comandă. Eu sunt mai tradiționalist, îmi place să fac mâncăruri iașa cum am fost învățat de mic - mămăliguță, tochitură - iar pentru copii, grătare și clasica salată de roșii, castraveți și ceapă. Îmi place să mănânc ce mâncam și în copilărie.Îți dorești să fii cel mai bun prieten al copiilor? Sau ai o atitudine autoritară față de ei?
Nu am o atitudine autoritară, îmi doresc să fiu prietenul lor și e complicat să obții asta, dar până acum am reușit. Îi și simt cumva cum se desprind, Equa are 9 ani, o simt cum îi creează o altă lume a ei la școală, cu prietenii, o lume din care noi mai facem parte doar parțial. E puțin ciudat pentru mine, dar asta este lumea, iar Equa probabil va simți să facă mai bine orice va urma, dacă educația de acasă e de calitate.Ce spun copiii când te văd la televizor? I-ai luat cu tine pe platourile de filmare?
Nu cred că ei conștientizează foarte clar care e treaba asta cu tati care apare la televizor, ei s-au născut în contextul în care tati avea spectacole sau filmări, era ceva normal. Cred că acum, cu "Ultimul Trib", vor conștientiza mai mult acest lucru, pentru că se uită foarte mulți copii, vorbesc la școală despre această emisiune și cred că anul acesta se vor schimba câteva lucruri în percepția lor legat de faptul că tati apare la televizor. Sper să fie într-un sens bun, să rămână modești și cu bun simț. I-am luat de multe ori cu mine pe platouri, de cele mai multe ori de nevoie, pentru că soția avea cursuri, eu spectacole. Sunt învățați deja cu meseria aceasta, dar sper ca ei să își aleagă alta!Cum reușești să menții legătura cu familia când ești plecat, de exemplu, în Madagascar pentru filmări?
A fost cruntă această plecare a mea în Madagascar, am fost foarte trist pentru că a trebuit să fiu aici în primele zile de școală ale copiilor mei. Sasha a început clasa a I-a, iar eu eram la 7.000 de kilometri! E cea mai lungă perioadă din viața mea în care stau atât de departe de ei. Am vorbit zilnic la telefon, de mai multe ori, cu video call și am încercat să îi țin foarte aproape, să fiu parte din ce se întâmplă acasă.Ce te așteptai să găsești și ce ai găsit, de fapt, în Madagascar?
Înainte să vin în Madagascar, am citit foarte multe lucruri despre această insulă, despre această lume și nu am avut surprize. Am avut surprize înainte să vin aici, să aflu că 80% din fauna și flora de aici se regăsesc numai aici, nicăieri altundeva în lume. Și într-adevăr, sunt foarte multe lucruri, copaci în jurul nostru despre care nu știm nimic, nu știm ce sunt, nu am mai văzut fructe de genul ăsta și nu știm dacă se mănâncă sau nu. Sunt foarte multe plante și copaci în jurul nostru, despre care nu știm nimic. Nu i-am mai văzut nicăieri, niciodată. Asta este foarte curios și foarte interesant în Madagascar: diversitatea faunei.
Cum sunt oamenii, locurile?
Ne bucurăm cu adevărat să luăm contact cu oamenii de aici pentru că am filmat chiar într-un sat malgaș, unde nici acum nu există curent electric și în care oamenii încă trăiesc așa cum se trăia pe vremuri. Asta e fascinant, să afli că oamenii seamănă, copiii sunt la fel de fericiți peste tot în lume și bătrânii sunt la fel de înțelepți. E fascinant satul malgaș, satul african și cred că pentru concurenții noștri, mai ales, faptul că locuiesc acolo, va fi o adevărată experiență pe care nu o vor uita niciodată.Ce activități vă place să realizați în familie? Ce fel de mâncare preferați să gătiți împreună, în familie?
Variază de la ieșit în parc cu bicicletele, la tot ce înseamnă construcții, lego, jocuri. Cel mai mult mă buncur că amândoi își doresc jucării care se construiesc, se compun. Mă bucură faptul că le place să mergă în parc cu bicicleta, Sasha a învățat în această primăvara, într-un mall, pentru că în parc nu avea curaj să renunțe la roțile ajutătoare. Într-o zi am ajuns în mall, a văzut o bicicletă foarte frumoasă de vânzare, era mai mare decât a lui și am reușit să îl conving să se urce pe ea și să o probeze, chair dacă nu avea roți ajutătoare. Și a reușit pentru prima dată să meargă fără ajutor, în magazinul de biciclete.Ești extrem de discret în ceea ce privește viața personală. Cum eviți expunerea nedorită a copiilor tăi în mass-media?
Da, sunt, deoarece viața mea în această meserie înseamnă actorie, adică interpretarea unor roluri în piese de teatru, filme, poate fi vorba de prezentarea unei emisiuni sau o muncă de regizor. Nu înțeleg ce legătură pot avea acestea cu familia și copiii mei. Dacă vorbesc despre asta în interviuri ca cel de față în care întrebările sunt oneste, mă bucură să împărtășesc aceste lucruri cu oamenii, dar nu vreau să fac din viața mea un reality. Vreau să crească în liniște copiii mei.Atât tu, cât și soția ta sunteți pasionați de domeniul artistic. Ți-ar plăcea să urmeze cariera ta sau pe a mamei lor?
Aștept să crească și să se decidă singuri. Dacă îți vor dori, îi voi susține, dar nu îi voi îndena niciodată să aleagă această cale pentur că e greu, e o meserie grea și nu e una pe care să o aleagă cineva pentru tine, trebuie să o faci singur. Ei vor hotărî ce vor să facă, iar eu voi fi alături de ei.Cum îți imaginezi că vor fi copiii tăi ca adulți?
E o întrebare la care de multe ori am avut răspunsuri în cap, am avut imagini cu ei. În primul rând, îmi doresc să fie niște oameni echilibrați, care să își dorească o familie, să aibă bun simț și să facă ceea ce vor în viață, să reușească să trăiască cu ajutorul unei meserii pe care o iubesc. Să nu facă ceva fără să le placă.Care sunt lecțiile importante de viață pe care încerci să le predai copiilor?
E foarte important să nu se mintă pe ei înșiși, să încerce să înțeleagă exact care e problema, unde nu funcționează, să nu spună că e ok când nu e. Să încerce să nu se mintă pe ei și pe cei din jur.