O dovadă a faptului că te confrunți cu mâncatul emoțional este următoarea: după ce treci printr-un eveniment ce are asupra ta impact emoțional pozitiv sau negativ, simți nevoia să mănânci într-un timp cât mai scurt. Fie că te bucuri de o promovare la locul de muncă, fie că te-ai despărțit de persoana iubită, corpul tău poate să simtă că numai prin aportul de hrană își poate reintra în ritmul obișnuit.
Nu este însă ceva neobișnuit să ne dorim să ne calmăm, să regăsim o anumită stare mâncând ceva ce ne place. De aceea, ne orientăm către anumite alimente pe care le considerăm capabile să ne readucă echilibrul dorit.
O provocare va fi să reziști tentației de a opta pentru alimente mai puțin sănătoase, ce pot favoriza acumularea kilogramelor în plus și să alegi totuși o variantă care să nu fie dăunătoare siluetei tale.
Nu este nimic în neregulă dacă ai momente în care vrei să consumi un anumit aliment ca să te simți iar în largul tău. Dar în cazul în care a devenit deja obișnuință să mănânci ori de câte ori nu ești „în apele tale” sau ori de câte ori vrei să te ”premiezi” pentru o realizare, fără a avea control asupra cantităților, cel mai probabil mâncatul este emoțional. Pe termen lung însă, procedând așa, în loc să te adresezi problemei reale, îți vei face mai mult rău decât bine.
Odată ce te folosești de mâncare pentru a umple un gol emoțional, o frustrare sau pentru a te valida sau pur și simplu de plictiseală, dovedește faptul că te simți neputincioasă în fața stărilor tale, că nu te simți capabilă să le înfrunți sau să le gestionezi corect.
Pentru a nu fi într-o astfel de situație, psihologii vin cu următorul sfat: să încerci să-ți analizezi cât mai bine stările, să vezi ce simți în acele clipe. Treptat, vei constata că „refugiul” venit din mâncare nu este soluția cea mai adecvată și vei încerca alte modalități să-ți restabilești echilibrul. De pildă, te vei antrena într-o activitate care să-ți facă plăcere sau îți vei deschide sufletul în fața cuiva drag.
În cazul în care mâncarea este singura modalitate de a trece peste provocările vieții, înseamnă că ești într-un punct în care mâncatul emoțional îți este dăunător. Dacă reflectezi și realizezi că nu știi cum ai putea proceda ca să îți revii, poți să apelezi la oricare dintre soluțiile de mai jos, ce te pot determina să nu te lași dominată de dorința de a mânca imediat ce vezi că nu ești în largul tău:
Ți s-a întâmplat vreodată să nu îți fie deloc foame, dar cu toate acestea să te alături prietenei tale care mănâncă o gogoașă? Dacă procedezi așa, ai toate șansele să fii adepta mâncatului emoțional. Practicat des, acest obicei îți poate aduce kilograme în plus mai repede decât îți închipui.
Explicația psihologilor pentru acest fenomen este următoarea: în mod subconștient, credem că magia, bucuria, satisfacția, vin și din mâncare și de aceea vrem să le împărtășim. Din acest punct de vedere, impulsul de a mânca sau de a consuma o băutură când ești în preajma unor persoane ce realizează aceste demersuri este o altă formă a dorinței de a simți apartenența la un grup.
În special dacă ești într-o perioadă în care ți-ai propus să fii mai atentă la ceea ce mănânci sau chiar te-ai apucat să urmezi o dietă pentru a slăbi, mâncatul emoțional poate să te pună la grea încercare. Suprapunerea dorinței de a-ți găsi o alinare în mâncare, alături de încercarea de a mai scăpa de presiunea grijii față de hrana pe care o consumi, te pot „fura” și determina să te orientezi exact spre alimentele de care ar trebui să te ferești.
În situația în care nu vei reuși să reziști tentației, vei ajunge ulterior să te simți vinovată. Poți evita să ajungi aici dacă te vei gândi că alegerile alimentare pe care le faci sunt în primul rând pentru starea ta de bine, nu neapărat pentru a slăbi. În același timp, îți va fi foarte util să îți faci rezerve de alimente variate, cât mai sănătoase, din care să ai de unde alege, evitând, pe cât posibil, să ai la îndemână alimente care îngrașă.
Când mâncatul fără să-ți fie foame devine parte din rutinele tale, este semn că trebuie să găsești o soluție pentru a nu mai proceda astfel.
Ca să-ți poți da seama ce ți se întâmplă, ar trebui să faci diferența dintre mâncatul de foame și cel pe fond emoțional. De pildă, când îți este foame te va satisface aproape orice ai avea la dispoziție, inclusiv alimente sănătoase, în timp ce mâncatul emoțional te va aduce mai aproape de cele care îți vor crea confort pe moment. De asemenea, dacă mâncatul tău nu are legătură cu emoțiile, cu stările tale, te vei simți bine îndată ce ești sătulă, pe când în caz de mâncat emoțional nu te vei simți satisfăcută până când nu vei primi un anumit aliment, în cantități cât mai mari. Când se întâmplă așa, riscul să te îngrași va crește.
Este firesc să îți faci planuri legate de ceea ce va urma să mănânci, dar dacă te gândești frecvent la alimente pe care nu ar trebui să le mănânci și te simți vinovată ori de câte ori privești la produsele preferate dintr-o cofetărie, poate fi un semn că ești expusă mâncatului emoțional.
Specialiștii atrag atenția asupra următorului aspect: dacă dieta pe care o ții îți domină viața și cea mai mare parte dintre alimente devin parte din ceea ce îți este interzis, obișnuindu-te să numeri tot timpul calorii, înseamnă că te-ai îndepărtat de la scopul inițial (pierderea în greutate) și te îndrepți către obsesia față de mâncare.
În schimb, cel mai bine va fi să găsești echilibrul, să te orientezi spre ceea ce este bine pentru sănătatea ta, nu neapărat pentru pierderea în greutate. În caz contrar, la cea mai mică „abatere”, te vei simți vinovată, vei avea senzația că eforturile tale sunt în zadar și te vei orienta spre mâncatul compulsiv, încercând să îți redobândești starea de bine. Practic, vei ajunge într-un „cerc vicios”, care nu îți va permite să îți atingi obiectivul.
