Ți-ai lăsa fiica să devină mamă surogat?

Un tată a fost întrebat dacă și-ar lăsa fiica să devină mamă surogat

Nathan Chan este fondator și director al unei firme de consultanță din Canada, al cărei scop este să sprijine persoanele singure și familiile care își doresc să devină părinți recurgând la donarea de ovule sau la o mamă surogat. De asemenea, Nathan deține și blogul „singledaddybychoice”, pe care îl utilizează pentru a vorbi despre propria sa experiență, aceea de a deveni tată după ce a apelat la o mamă surogat. 

Într-o intervenție pentru „Today's Parents”, bărbatul nu s-a ferit să spună cât de surprins a fost când a primit următoarea întrebare: „Cum te-ai simți dacă peste 20 de ani cineva ar veni și ar „închiria” corpul fiicei tale pentru ca o ființă umană să se nască?” Iată ce răspuns a dat Nathan: 

„În calitate de tată singur care vorbește pe un blog despre propria sa experiență, dar și în calitatea mea de director al unei companii care oferă consultanță legată de posibilitatea de a deveni părinte cu ajutorul ueni mame surogat, nu a fost prima dată când am primit email-uri de la persoane care sunt împotriva ideii de mamă surogat. Însă când am descoperit un asemenea email m-am simțit furios, trist și copleșit. 

Înainte de orice, fiica mea are numai 2 ani. Faptul că un străin m-a întrebat despre pântecul fetiței mele și despre viitoarele ei alegeri din punct de vedere reproductiv a fost foarte ciudat și pot spune că și înspăimântător. În al doilea rând, fiica mea va face singură alegerile legate de corpul ei- nu voi fi eu cel care va realiza un asemenea demers. 

Faptul că intru în legătură cu persoane care intenționează să devină părinți apelând la mame surogat mă face să fiu mai preocupat decât ceilalți în legătură cu ceea ce va face fiica mea cu corpul ei. 

În fine, cred că email-ul pe care l-am primit dovedește faptul că ideea de a recurge la o mamă surogat este considerată ceva rușinos.”

A vorbit despre experiența sa de a lucra cu persoane care apelează la mame surogat

Nathan a explicat că, în viața sa profesională, a întâlnit numeroase persoane care au ales mamele surogat ca să-și îndeplinească dorința de a deveni părinți. În același timp, a insistat asupra ideii că a văzut cât de multe critici pot primi aceste persoane și că el însuși nu a avut întotdeauna parte de susținere când a hotărât să devină tată cu ajutorul unei mame surogat. Pentru „Today's Parents” a venit și cu aceste precizări:

„Mi se rupe inima când văd că ideea de a avea un copil cu ajutorul unei mame surogat este privită negativ: în fiecare lună primesc, atât pe email, cât și pe rețelele de socializare,  în jur de 20 de email-uri care îmi dovedesc un asemenea punct de vedere. În același timp, cineva căruia i-am blocat numărul mă suna regulat și îmi spunea că exploatez corpul femeilor. Recent, o mamă surogat pe care o cunosc mi-a mărturisit că o prietenă a ei i-a spus că lucrul pe care a acceptat să-l facă este „să dea un bebeluș la o fermă de bebeluși.” Totodată, anumite persoane se grăbesc să aducă în discuție adopția, fără să-și dea seama cât de dificil și cât de îndelungat poate fi acest proces.

Consider că astfel de comentarii provin de la persoane din medii în care infertilitatea este privită cu rușine. În plus, cred că este vorba și despre ignoranță și despre lipsa dorinței de a accepta ideea că o familie se poate construi în mai multe feluri. 

Nu în ultimul rând, am impresia că sunt supus criticilor venite din partea cuiva care crede că tații singuri nu sunt capabili să crească un copil. De altfel, pot spune că, de când am ales să fiu tată singur, am fost de multe ori criticat, judecat, inclusiv de o parte dintre prietenii mei și chiar de anumiți membri ai familiei. 

Am avut ocazia să lucrez cu persoane care au supraviețuit cancerului, cu cele care se confruntau cu infertilitatea secundară sau cu femei care au trecut prin mai multe pierderi de sarcină. Unele dintre ele au recurs la o mamă surogat după mai multe tentative eșuate de fertilizare in vitro. De asemenea, altele nu mai puteau să producă ovule. Câteva dintre femeile cu care am lucrat aveau anomalii uterine, una dintre ele se născuse fără uter. Am întâlnit și cupluri gay, dar și persoane ca mine: care sunt singure, dar care își doresc să devină părinți. Pot spune că am empatizat cu durerea, cu suferința prin care treci dacă îți dorești mult să fii părinte, dar totul pare să fie împotriva ta. De aceea, cred că este inacceptabil și că nu este nevoie ca, pe lângă toată această suferință, să suporți și rușinea. 

Să porți în pântecul tău un copil pentru cineva care nu poate să facă asta este un act de bunătate, de generozitate. Eu însumi m-am bucurat de un asemenea dar în anul 2018, când a venit pe lume fiica mea. Din acel moment, viața mea profesională s-a îndreptat către a-i ajuta și pe alții să aibă parte de o asemenea bucurie. Vreau să mă asigur că atât bebelușii născuți din mame surogat, cât și acestea și părinții acelor copii, nu vor fi stigmatizați. 

Am avut onoarea de a fi alături de mai mult de 100 de mame surogat. Le consider îngeri. Fiecare dintre femeile care vin la firma mea de consultanță vor să ajute alte persoane să devină părinți. Toate sunt motivate de acest lucru: să le dăruiască darul de a fi părinte celor care nu ar putea altfel. Multe dintre ele adoră să fie însărcinate și au proprii lor copii, devenind mame surogat după ce și-au construit o familie. Altele au vrut să fie mame surogat pentru a-i ajuta pe cei din comunitatea LGBTQ sau după ce au trecut prin diverse experiențe cu tratamente pentru fertilitate. 

Misiunea mea este să le susțin pe cele care sunt mame surogat, să le avertizez asupra riscurilor, să le asigur logistica necesară și legătura cu avocați specializați pentru a le facilita încheierea unor acorduri. În același timp, le susțin și în perioada de recuperare postpartum. Le asigur sprijin emoțional, le răspund la telefon și la mesaje la orice oră. Coordonez și partea de consiliere, o componentă esențială în traseul pe care îl are de parcurs o mamă surogat. Chiar dacă rolul meu este numai să asist, am avut ocazia să învăț multe lucruri de la mamele surogat. Cred că toate au o anumită chemare pentru a face așa ceva. 

O femeie trebuie să fie cu totul specială pentru a accepta să ajute pe cineva- adesea pe o persoană străină- să-și construiască o familie. Când ea alege să fie mamă surogat, această alegere va avea impact și asupra familiei sale (asupra soțului și a copiilor).”

Nu s-a ferit să vorbească despre propria sa experiență cu mamele surogat

Cel care a fost întrebat dacă și-ar lăsa fiica să devină mamă surogat a venit și cu detalii despre „traseul” pe care l-a avut de parcurs până când a reușit să fie tată. A explicat că tocmai datorită unei mame surogat și-a găsit fericirea și nu a ezitat să afirme că, dacă fiica lui și-ar dori la un moment dat să fie mamă surogat, ar susține-o într-o asemenea decizie. Potrivit sursei citate anterior, Nathan a relatat următoarele: 

„Experiența mea cu mamele surogat a durat opt ani. Înainte ca fiica mea să vină pe lume, am fost extrem de norocos să am parte de cinci mame surogat, însă, din păcate, toate încercările de atunci au fost marcate de eșec. Una dintre mame a pierdut sarcina, alta a născut prematur, au fost experiențe care mi-au frânt inima. În alte cazuri, transferurile de embrioni au eșuat. Mi-a fost foarte greu să trec prin aceste șocuri emoționale, nu aș fi reușit să le depășesc fără ajutorul remarcabil venit din partea acestor femei, care și-au dorit să mă ajute să am o familie. Și astăzi le sunt recunoscător. 

Cea de-a șasea mamă surogat la care am apelat a reușit să rămână însărcinată după primul transfer de embrioni. Pe măsură ce sarcina avansa, am trecut prin cele mai diverse stări, de la optimism la euforie și până la teama de o nouă pierdere tragică. Comunicam mult, fie vorbeam la telefon, fie prin mesaje. La 20 de săptămâni de sarcină, am avut ocazia să vedem copilul ce se dezvolta în pântecul ei- a fost de fapt prima imagine a fiicei mele. Am fost extrem de entuziasmat, dar și speriat totodată. 

Când fiica mea, Nanette, a venit pe lume sănătoasă, am fost extrem de fericit și știam cât fusesem de norocos. 

Acum ea se comportă ca orice copil mic, iar eu sunt ca orice părinte singur- doar că puțin mai obosit. Însă nu încetez să fiu recunoscător- faptul că Nanette este lângă mine, că mă ține de mână, totul a fost posibil pentru că o mamă surogat s-a oferit să mă ajute să am o familie. Fiica mea este aici pentru că o femeie extraordinară a ales să-mi facă un asemenea dar.

Când Nanette o să fie adult, poate că o să aibă și ea chemarea pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie. O voi încuraja ca mai întâi să-și facă propria ei familie. Însă dacă va alege să ajute persoane care își doresc să devină părinți și să le aducă bucuria de care am avut și eu parte, o voi susține. Nu este nimic rușinos în asta- „călătoria” ei ca mamă surogat ar fi ceva de care aș fi extrem de mândru.”