Economie de mamă: trucul meu ca să nu mai gătesc degeaba și să arunc mâncarea

Și așa au trecut aproape, să zicem 9 ani, de frustrări. Însă în ultimul an, am testat o metodă care am văzut că dă roade și acum, practic, arunc mai puțin de 10% din mâncare. Testarea mai intensă a metodei mele a început după ce Anya, fetița noastră, a început gimnaziul. Soțul meu lucrează de acasă, eu mă duc la birou de dimineață câteva zile pe săptămână, iar Anya învață după-amiaza de la 12. 

Așa că, programul meu și al copilului, care se corela la școala primară, nu se mai sincronizează și trebuie să mă bazez pe soțul meu și pe ea că se descurcă atât cu micul dejun, cât și cu prânzul înainte de a pleca la școala copilul și trebuie să mă asigur că există mâncare gătită pentru ei pentru cele trei mese principale ale zilei. 

Am analizat ce se întâmpla în trecut, de tot aruncam mâncare și am văzut 3 cauze mari și late:

1. Găteam cantități de mâncare mult prea mari;
2. Nimeni în afară de mine nu știa cu exactitate ce preparate erau în frigider și în ce recipiente;
3. Lenea sau graba atunci când mâncarea trebuie încălzită.

Așa că am decis să elimin aceste cauze și să văd ce se întâmplă.

1. Am început să gătesc cantități mult mai mici de mâncare și mai diversificate, astfel încât să nu intervină plictiseala și nici să nu apuce să se strice. Fac asta de două ori pe săptămână. O data duminica, când gătesc preparate mai complicate și mai multe, precum:

• două feluri de zeamă: o supă și o ciorbă.
• două antreuri, să le zicem, precum o salată mai consistentă (boeuf, de ton, de pui, de ciuperci, etc.) și una de pus pe pâine (vinete, hummus, pate de casă, icre, etc.)
• 2 preparate principale: grătar cu piure/orez/quinoa, musaca, paste, pilaf, tocănițe, etc.
• 1 desert, care este opțional și îl prepar numai când am chef și timp

Preparatele de mai sus ajung de cele mai multe ori până miercuri seara, când mai bag o sesiune de gătit pentru joi și vineri (sâmbăta avem mereu zi de grătar în aer liber) și prepar încă o supă rapidă, o salată și un preparat principal care se face repede inspirat de fast-food, gen shaorma, kebab, taco, quesadilla, pizza, burgeri, paste, noodles, cartofi în coajă copți la cuptor, etc. 

2. Etichetez fiecare recipient din frigider. Pentru că am observat că de multe ori (chiar și eu mai fac asta), se deschide frigiderul, se privește adânc în el și ori se ia ceva despre care se știe sigur ce este (precum un iaurt) ori se închide frigiderul și se îndreaptă atenția spre sertarul cu gustări uscate, precum covrigi, chipsuri și alte tâmpenii creatoare de frustrări pentru mama care gătește din greu. Așa că, scopul a fost ca în momentul deschiderii frigiderului să poți citi ce este în el, ca un meniu. Fără să încerci să îți amintești ce este în oale sau să deslusești prin pereții transparenți ai caserolei conținutul ei. 

3. Pregătesc mereu câteva preparate care se pot mânca și reci. Majoritatea sunt pentru mine și soțul meu, pentru zilele când ai doar câteva minute la dispoziție, între două ședințe, să mănânci ceva repede sau pur și simplu îți este lene să încălzești mâncarea. În continuarea lor există mereu în frigider brânzeturi, iaurturi, mezeluri, legume crude care să se combine cu ele. 

La final de săptămână, adică vinerea seara, nu mai am ce arunca și risipi pentru că frigiderul este aproape gol și gata să fie umplut din nou cu ceea ce cumpărăm sau preparăm în week-end. Iar eu îmi bifez OCD-ul și responsabilitatea hrănirii familiei în fiecare duminică după-amiază când deschid frigiderul și totul este aranjat, etichetat, gata să fie consumat pentru săptămâna ce urmează. La noi metoda aceasta funcționează. Mâncăm rar spre extrem de rar în oraș, nu comandăm aproape niciodată mâncare și asta ne ajută mult să economisim, dar și să ne hrănim sănătos. Cu puțină răbdare și organizare, se poate face economie mare ... și de nervi și de bani!