Stai la curte? Iată de ce nu este bine să omori șarpele de casă

Șarpele de casă (Natrix Natrix) este unul dintre șerpii care sunt inofensivi pentru oameni, fiind răspândit în toată Europa. Este un simbol al tihnei casei, fiind văzut ca un duh protector al căminului, un paznic redutabil. Important este să știm că șarpele de casă este doar o altă ființă, a cărei simbolistică nu are legătură cu rolul lui în natură, și că prezența lui nu este deloc amenințătoare pentru om.

Ce ar trebui să știm despre șarpele de casă

• Denumire: Şarpele Casei sau Şarpele de Casă (Natrix natrix);
• Clasa Reptilia, ordinul Squamata, familia Colubridae, genul Natrix;
• Nu este nici constrictor şi nici veninos;
• Îşi ucide prada prin viteza mare cu care atacă;
• Este răspândit în întreaga Europă, Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, fiind întâlnit chiar aproape de Cercul Polar de Nord, dar şi în munţii Alpi, uneori chiar la altitudini de peste 2.000 de metri;
• Măsoară la maturitate 150-180cm, masculii fiind mai mici decât femelele;
• Corp verde-închis sau verde-oliv, brăzdat pe flancuri de marcaje negre, robust, cap mare și triunghiular, pupile rotunde, abdomenul în tabla de şah, alb cu negru sau complet negru;
• Semn distinctiv: două pete semilunare pe gât, care alcătuiesc un inel de culoare gălbuie.

De ce spun zoologii să nu omorâm șarpele de casă

Şerpii de casă stârnesc stări puternice de scârbă şi frică, fiind asociaţi invariabil cu un pericol. Prima reacţie a oamenilor este să îi ucidă. Aceasta este o atitudine total greşită, detestatele reptile având un rol esenţial în ecosistem. Cunoașterea transformă teama în respect, de aceea zoologii recomandă să ne informăm cu privire la această specie, înainte de a decide să o ucidem. Șerpii de casă aduc un beneficiu important asupra ecosistemului casei noastre, fiind prădători naturali, care protejează casa de dăunători, precum șoareci, șobolani, broaște, viermi, etc. Astfel că rolul lui simbolistic de protector este dublat de modul de trai, protejând casa omului de rozătoare ce pot distruge lemnărie, pereți chiar și fundații de casă.

Simbolistica șarpelui de casă

Șarpele are o simbolistică extrem de puternică, mai ales în sfera religioasă, fiind cel în care s-a deghizat diavolul pentru a o determina pe Eva să muște din mărul cunoașterii, așa cum scrie în Biblie. În Evanghelia lui Ioan, 3:14-15, Iisus face o comparaţie directă între înălţarea Fiului omului şi fapta lui Moise de a ridica şarpele pe verticală, folosind această creatură ca pe un simbol al Mântuirii: “Şi, după cum a înălţat Moise şarpele în pustie, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului, pentru că oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.”

”Simbolul şarpelui este prezent în toate mitologiile antice şi medievale. Asociat zonei obscure a existenţei, asociat graniţei dintre viaţă şi moarte, şarpele este foarte des reprezentat în arta preistorică şi Antică. Pentru vechii indieni şarpele încolăcit stă la baza coloanei vertebrale, iar reprezentările din Egiptul preistoric îl prezintă înghiţindu-şi coada, ceea ce sugerează ciclicitatea timpului, idee pe care o regăsim ulterior la Sfântul Augustin”, explică Daniel Costache, istoric în cadrul Muzeului din Buzău.

În cultura românească șarpelui de casă i se mai spune și Ştima Casei sau Şarpele Străjer. Se crede că are culoarea albă, pentru că trăieşte în beznă, între pereţii sau zidurile casei iar uneori îşi părăseşte locul şi ia parte la jocurile copiilor, care îşi împart şi hrana cu el. Se spune că uneori îl poți auzi ticâind, fiind și un simbol al timpului. În gospodăriile de la țară, Şarpele Străjer apare şi astăzi sculptat pe unul din stâlpii pridvorului, pe rama uşii sau pe grinda mare din încăperea pentru musafiri. Şarpele Casei apare sculptat uneori şi pe stâlpul sau pe crucea de mormânt a ultimului stăpân al casei, ca să îi vegheze călătoria spre Tărâmul Celălalt. În Oltenia, şarpele este reprezentat sub forma unei sfori răsucite, pe porţile din lemn, alături de dintele de lup şi de soare, motive ornamentale moştenite de la daci. Să ne amintim că dacii aveau drept stindard de luptă un cap de lup cu coadă de şarpe. Mai mult, simbolul șarpelui este prezent și în arhitectura bisericilor, pe porțile de lemn din Maramureș, fiind o întruchipare a Binelui, un păzitor al bisericii. În Bucovina, se spune că "unde este şarpe e noroc în casă, merge bine şi nici rău, nici farmec nu se prinde. Ferească Dumnezeu să-l omori, că îndată moare unul din gospodari".

În tradiția românească șarpele de casă nu trebuie ucis pentru că:

• Poartă noroc pentru familia în a cărei casă și-a găsit cuib;
• Păzește casa de certuri, boli, incendii, cutremure și alte nenorociri;
• Păzeşte obiectele preţioase, îngropate sub case ori în jurul acestora, precum bani, aur, pietre scumpe sau bijuterii;
• O casă părăsită de şarpele ei este necurată şi atrage duhurile rele;
• Cine îşi omoară şarpele îşi omoară norocul. Dacă şarpele fuge de la casă, ea va rămâne pustie, sau are să moară cineva din acea casă.

Simboluri și mituri de pe mapamond despre șarpele casei

• Hinduşii au un festival dedicat şerpilor, unde le aduc şerpilor ofrande constând în lapte şi bijuterii de argint, pentru ca aceştia să-i apere de rău;
• În India atunci când se începe construirea unei case se înfige în pământ un ţăruş, care la partea superioară are forma unui cap de şarpe;
• Pentru a ucide un şarpe trebuie să îi tai capul, altfel el moare abia după apusul soarelui;
• La nordici șarpele reprezintă iniţierea, începutul şi sfârşitul;
• La greci șarpele este un element asociat atât morţii cât şi vieţii, fiind stăpân al femeii, dar deopotrivă şi reprezentare a uterului şi a falusului;
• Șarpele este un simbol al medicinei, fiind ipostaza zeului geto-dac Apollon-Zalmoxis, care era un tămăduitor și este transpus încolăcit pe o cupă. A devenit un simbol al medicinei pentru că atunci când năpârleşte șarpele pare că a murit, însă reapare în lume cu o piele strălucitoare, ca după o vindecare miraculoasă;
• Se zice (nu) numai că un şarpe are casă, dar că are atâţia pui căte suflete sunt în casa.

Ce să faci dacă întâlnești un șarpe de casă

Șerpii sunt la fel de temători de noi așa cum suntem noi de ei. Pentru ei noi suntem niște uriași amenințători și vor face tot posibilul să evite o confruntare. ”Prima reacţie a şarpelui este să încerce să fugă. Dacă e încolţit şi nu poate scăpa, atunci, într-adevăr, poate muşca. Problema este când călcăm un şarpe sau când punem mâna pe el, atunci poate avea reacţia de a muşca”, atrage atenţia Gianluca D`Amico, cercetător la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca. Dacă te întâlnești cu un șarpe de casă în grădina ta, ia în considerare următoarele sfaturi:

• Dacă observi șarpele înainte ca el să te simtă îndepărtează-te încet și ține animalele de companie și copiii în casă pentru 10-15 minute. Șarpele va dispărea la fel de repede cum a apărut;
• Dacă șarpele nu se simte amenințat și nu se îndepărtează, poți folosi jetul de apă de la un furtun pentru a-l îndepărta;
• Dacă șarpele este întâlnit în casă sau în acareturile acesteia, animalul trebuie scos cu grijă, pus într-un recipient cu ajutorul unei mături și al unui făraș, apoi eliberat în natură, departe de casă;

”Şerpii de la noi sunt de obicei mici, aşa că situaţia se poate gestiona. Dacă specia nu e periculoasă, se pot elibera în natură. O altă variantă este să fie aduşi la USAMV sau, cel mai simplu, să sune la Poliţie. Cel mai rău este să îi omori”, recomandă Gianluca D`Amico.

Cum să previi apariția șerpilor pe lângă casă

”Basmele româneşti, baladele prezintă şarpele ca element de viclenie, de meşteşug necurat. De asemenea există o serie întreagă de recomandări pentru a te feri de şarpe: să nu îi rosteşti numele, să se înconjoare gospodăria, casa cu cenuşă şi să se dea foc, să pui o bucată de mămăligă fierbinte la rădăcina unui pom pentru a hrăni şarpele şi a-l ţine departe de casă şi copii. Poziţia protectoare a şarpelui este reflectată şi în arhitectura tradiţională românească - a se vedea motivele ornamentale de pe celebrele porţi maramureşene”, explică Daniel Costache.

Totuși, realitatea este complet diferită. Specialiștii în zoologie recomandă să nu oferim șerpilor un habitat prielnic, dacă vrem să evităm să își facă un cuib pe lânga casa noastră. Iar pentru asta trebuie să:

• să păstreze curățenia în zonele verzi din grădina și din vecinătatea casei;
• să tundă frecvent iarba, gazonul, gardul viu;
• să paveze curtea;
• să elimine grămezile de resturi de materiale de construcții care pot adăposti șarpele;
• să strângă resturile vegetale.

În concluzie, șerpii, tocmai pentru că au o simbolistică aparte și pentru că joacă un rol fundamental în ecosistemul naturii care ne înconjoară, trebuie protejați. Iar data viitoare când mai vedem un șarpe trebuie să știm, că așa cum noi ne panicăm, tot așa se panichează și ei și că dispar la fel de repede cum apar. Șarpele de casă este complet inofensiv și nu atacă dacă nu este atacat, iar prezența lui nu indică altceva decât faptul că trăiești înconjurat de o natură care prosperă.

Surse: Adevărul, Evenimentul Zilei, Epoch Times, Descopera.ro, Societatea pentru Protecția Pădurilor și a Naturii