Eczema la copii

Eczema este o forma de iritatie a pielii care se manifesta sub forma unor portiuni inrosite de piele, aceasta din urma capatand un aspect rosu, dur (din cauza scarpinari si a frecarii excesive) si solzos (din cauza uscaciunii) si este deseori asociata de o senzatie de mancarime puternica. Afecteaza, conform statisticilor, un procent intre 8,7% si 18,1% din copii, avand drept cauza o combinatie de factori ereditari si declansatori (prezenti in viata cotidiana). Eczema apare de obicei in decursul primului an de viata (nu apare dupa varsta de 5 ani) si iritatiile care o caracterizeaza apar si dispar episodic in cateva zile pana la cateva saptamani. Din pacate, pielea este cel mai mult afectata in urma senzatiei de mancarime, copilul ajungand sa se scarpine involunar.

Localizarea eczemei este extrem de importanta pentru un diagnostic corect. Astfel, desi la bebelusi apare initial la nivelul fetei, al coatelor sau genunchilor (locuri usor de scarpinat), dar se poate extinde pe tot corpul (in afara de zona scutecului), la copiii mai mari eczema este prezenta in general in pliurile coatelor si genunchilor. Uneori este vizibila doar la nivelul mainilor, insa si iritatii la nivelul picioarelor, scalpului sau in spatele urechilor constituie simptome ale dermatitei atopice (uneori acestea pot indica dermatita seboreica). Un alt aspect observabil sunt urmele de zgarieturi (din cauza scarpitatului), iar in unele situatii pielea se poate infecta prezentand mici cruste galbene sau umflaturi cu puroi.

Este important sa cunoasteti asa-numita "triada atopica" care desemneaza cauzele considerate a sta la baza acestei afectiuni: astm, febra fanului si dermatita atopica. In cazul in care voi sau partenerul/partenera, dar si rude de gradul intai sau doi prezinta una (sau mai multe) din aceste afectiuni, sunt sanse mari ca si copilul sa se confrunte cu una din ele. Studiile au demonstrat ca exista un risc in procent de 50% in cazul in care unul din parinti are dermatita atopica sau alte boli atopice ca si cel mic sa dezvolte (daca au ambii, sansele sunt si mai mari). Insa, in cazul a 30% din copii nu exista membri afectati de probleme atopice.

Eczema nu este o boala contagioasa (nu se poate transmite) si reprezinta rezultatul prea multor celule inflamatorii reactive la nivelul pielii. Acestea reactii celulare sunt declansate de diversi factori, prin urmare identificare si gestionarea acestora constituie una dintre principalele masuri de prevenire si tratament.

Citeste si:

Dermatita atopica la copii 

Factori declansatori

Pielea uscata - principala functie a pielii este sa ofere o bariera impotriva mizeriei, microbilor si chimicalelor din exterior si nu observam rolul sau decat cand devine uscata, dura si tensionata. Pielea uscata este casanta, iar pielea copiilor care sufera de eczema nu isi poate pastra umezeala, in special iarna cand umiditatea este scazuta. Un alt aspect ce poate contribui la uscare excesiva este o imbaiere prea deasa lipsita de o hidratare corespunzatoare.

Iritanti - orice substante din exteriorul corpului care pot cauza senzatie de arsura, inrosire, mancarime sau uscaciune a pielii.

Stres- poate proveni din multe situatii, iar la copii se observa inrosirea locala si mancarimea. Stresul poate aparea la copii din cauza frustrarii, a furiei sau a fricii.

Caldura si transpiratia - cand este prea cald, pielea copiilor cu eczema incepe sa provoace mancarime si poate aparea in orice conditii, incepand cu exercitii fizice, pana la o infofolire excesiva sau modificari rapide in temperatura ambientala (din cauza transpiratiei).

Infectii - infectiile cauzate de stafilococi sunt cele mai frecvente, in special la nivelul bratelor si picioarelor (sunt suspectate daca sunt vizibile pustule cu puroi. O infectie virala la copii, Molluscum sp., tinde sa se prezinte multe mai grav la copiii cu eczema (seaman cu mici umflaturi cu un miez alb). Infectiile herpetice si ciupercile se numara de asemenea printre factorii declansatori.

Alergeni - sunt substante cum sunt polenul, animale, alimente sau praf care cauzeaza raspunsuri alergice. Simptomele alergiei cum sunt mancarimea si urticaria apar in scurt timp dupa expunere si dureaza putin. Dar eczema nu poate fi corelata cu certitudine de anumiti alergeni. Este indicat in acest sens sa testati copilul apeland la teste cutanate sau paneluri respiratorii.

Ce puteti face

Cel mai important este sa mentineti intacta bariera pielii prin hidratare. Imbracati-i pe cei mici cu haine care permit corpului sa respire, evitandu-le pe cele din lana, nylon sau tesaturi dure. In cazul in care caldura cauzeaza probleme, reduceti expunerea la aceasta pe cat posibil si nu imbracati copiii excesiv (nici nu incalziti prea mult incaperile). Este indicat sa le faceti baie zilnic (tamponati pielea cu prosopul, nu o agresati prin frecare) in apa calduta/calaie si sa aplicati o crema/unguent hidratant in maximum 3 minute.

In cazul in care apare infectia, este bine sa cunoasteti simptomele si sa interveniti la timp. Daca suspectati o alergie alimentara, excludeti pe rand ouale, laptele, alunele, soia, graul si fructele de mare, cel mai des intalnite, insa este bine sa va consultati cu un specialist in nutritie. Nu excludeti mai multe grupe alimentare deodata si urmariti manifestari ce pot indica socul anafilactic (umflarea fetei). Pastrati animalele in afara casei si patului sau locului unde se joaca copiii. Acarienii se pot acumula in covoare si lenjerii de pat, prin urmare spalati-le frecvent utilizand apa fierbinte. Identificati posibilele evenimente stresante si incercati pe viitor sa le evitati (in cazul in care eczema apare si din cauza stresului).

Pentru hidratare, puteti apela la unguente cu petroleum, insa cele prea grase pot cauza disconfort. Cremele sunt mai usor de aplicat pentru piele uscata sau in perioade calde, umede. Ambele variante trebuie aplicate pe pielea uda, imediat dupa baie (asigurati-va ca nu contin parfum sau coloranti). Lotiunile nu sunt suficient de hidratante si deseori usuca pielea. Pentru sugestii cu privire la produsele de curatare, hidratare potrivite pentru copilul vostru, apelati la sfatul medicului dermatolog.

Medicul recomanda adeseori corticosteroizi (cunoscuti drept steroizi topici) care pot fi de ajutor in calmarea pielii inflamate, insa utilizarea lor trebuie realizata in mod responsabil si sub supraveghere. Acestia se prezinta sub diverse concentratii (hidrocortizonul fiind de obicei sigur), dar cei cu efect puternic pot subtia pielea, cauzand aparitia vergeturilor si chiar retard in crestere sau supresia glandei adrenale daca sunt utilizati in aceeasi zona prea mult timp. De aceea este bine sa citi cu atentie instructiunile si sa intrebati medicul cu privire la potentialele efectele adverse.

Exista si varianta apelarii la inhibitori topici de calcineurina care inhiba raspunsul inflamator al pielii (ce cauzeaza inrosirea si contribuie la iritatie). Acestia nu sunt steroizi si nu pot cauza subtierea pielii insa pot suprima sistemul imunitar epitelial, prin urmare trebuie sa folositi protectie solara pentru copii pe durata tratamentului (de fapt, protectia solara este indicata pentru toti copiii).

Pentru copiii care au antecedente de infectii (in general este vorba de Staphylococcus aureus) la nivelul pielii, unii medici pot indica bai clorinate (intr-o cada mare de baie se adauga maximum 60 ml de inalbitor), insa aceasta metoda trebuie efectuata doar la recomandarea medicului (evitati pe durata baii contactul apei cu ochii). Pot fi prescrise si medicamente antihistaminice cand senzatia de mancarime interfereaza cu somnul copilului, apelandu-se de obicei la variante sedative. Pot fi de ajutor si compresele reci aplicate pe zonele afectate, taierea constanta a unghiilor, acoperirea zonelor iritate cu haine si chiar diverse modalitati de distragere a atentiei (pentru a preveni scarpinarea).

Este dificil de prezis daca eczema va disparea in timp insa majoritatea copiilor ce s-au confruntat cu ea vor scapa de aceasta problema pana la adolescenta, insa un numar mic va avea simptome severe pana la maturitate. Multi prezinta remisii care dureaza mai multi ani, tendinta de uscaciune a pielii persistand, insa majoritatea invata cum sa controleze simptomele printr-o hidratare corecta. Episoade ocazionale pot aparea in perioade de stres, dar si cand pielea este expusa la iritanti sau la mediu umed. Inotul este permis copiilor cu eczema, cu respectarea aceleiasi rutine de hidratare inainte si dupa expunerea la apa.

Doamna doctor Raluca Micu - Medic Specialist Alergologie si Imunologie Clinica http://alergologconstanta.ro ne ofera urmatoarele informatii: 

"Eczemele sunt boli inflamatorii cutanate ce pot avea evolutie acuta, subacuta sau cronica. Frecvent pentru "eczema" este folosit si termenul de "dermatita" care inseamna inflamatia tesutului cutanat. Aspectul clinic difera in functie de stadiul de evolutie al eczemei. Leziunile acute, cu evolutie sub 4 saptamani, sunt caracterizate de eritem, edem cu sau fara papule sau vezicule ce se pot eroda asociind zemuirea leziunilor, cu senzatie de arsura si prurit local. Leziunile subacute au evolutie intre 4 si 8 saptamani, sunt caracterizate de leziuni pruriginoase, erodate, fara zemuire, eventual cu scuame. Eczema cronica are evolutie de peste 8 saptamani si este caracterizata de leziuni uscate, lichenificate, cu scuame groase. La copii, ca si in cazul adultilor, eczemele pot fi determinate de factori multiplii, care tin de gazda sau de mediul inconjurator, dar de cele mai multe ori acestia sunt combinati.

Eczemele cauzate de factori externi (exogene), intalnite mai rar in cazul copiilor, pot fi iritative, alergice (dermatita de contact alergica), induse de expunere la raze UV (dermatite fotoalergice, fototoxice), infectioase (bacteriene, virale, fungice).

Cea mai des intalnita forma de eczema cauzata de factori endogeni (care tin de gazda) este dermatita atopica. Dermatita atopica reprezinta si cea mai frecventa forma de eczema intalnita la copii si bebelusi. Mai mult de jumatate dintre cazurile de DA (dermatita atopica) debuteaza in primul an de viata si inca o treime pana la varsta de 4 ani.

DA este o afectiune cutanata inflamatorie cronica ce se caracterizeaza in principal prin prurit cutanat intens si xeroza (tegument uscat) si este rezultatul unui defect genetic al barierei cutanate asociat cu tulburari ale sistemului imun care reactioneaza exagerat fata de alergenii din mediu si antigenele microbiene. Datorita defectului genetic de structura a tegumentului creste pierderea de apa trans-epidermic, lucru agravat de expunerea la sapunurile si detergentii care cresc ph-ul pielii. Lana, substantele chimice din produsele de curatare, cosmeticele determina inflamatie si agravarea leziunilor de eczema. Fumul de tigara agraveaza leziunile si poate provoca eczema palpebrala.

Bariera epidermica poate fi de asemenea afectata de expunerea la diversi alergeni si la structuri microbiene fata de care nu se poate apara corespunzator tot datorita defectelor de structura, rezultatul fiind cresterea absorbtiei de alergeni la nivel cutanat si cresterea colonizarii microbiene. De mentionat ca sensibilizarea cutanata la alergeni, comparativ cu sensibilizarea pe cale respiratorie sau sistemica, determina raspunsuri imune mai intense, astfel ca bebelusii care au dermatita atopica au un risc mai mare de a dezvolta alergii respiratorii ulterior in cursul vietii (rinita, astm).

Alergiile alimentare pot determina agravarea eczemei atopice la aproximativ 40% din copiii afectati de forme moderate sau severe de boala. Alimentele care sensibilizeaza copiii cel mai frecvent sunt: oul, mai ales albusul, laptele, pestele, soia, arahidele si cerealele (graul). De obicei eliminarea alimentului incriminat din dieta bebelusului conduce la ameliorare spectaculoasa a simptomatologiei, dar trebuie avut grija inclusiv la alergenii ascunsi din alimente pentru ca dieta de evictie sa fie eficienta. Trebuie precizat ca interpretarea testelor cutanate sau serice trebuie facuta cu mare grija, de medici specialisti, pentru ca nu tot timpul au relevanta si specificitate clinica. De obicei, alergiile alimentare sunt depasite dupa varsta copilariei.

Alergiile respiratorii la acarienii din praful de casa si unele polenuri pot determina agravarea elementelor de dermatita atopica. Este benefic sa reducem expunerea la alergeni respiratorii in cazul copiilor cu dermatita atopica. De asemenea, pacientii cu dermatita atopica nu tolereaza variatiile bruste de temperatura. Cresterea temperaturii corpului sau a mediului ambiant, duce la intensificarea pruritului cutanat, la fel si scaderea brusca a temperaturii (ex. iesirea in camera rece dupa un dus cald). Nu se recomanda purtarea hainelor stranse pe corp care pot produce astfel iritatie si intensificarea mancarimilor.

Umiditatea mediului este importanta pentru copiii cu dermatita atopica deoarece exista un echilibru intre umiditatea aerului si gradul de hidratare al pielii. Astfel, in sezonul rece cand aerul este mai uscat si tegumentele au tendinta si fie mai uscate, mai fragile si se irita mai rapid. In aceste sitatii pot fi benefice aparatele care regleaza umiditatea mediului la peste 50%.

Spalatul excesiv distruge stratul superficial al pielii astfel ca poate accentua uscaciunea. Acest lucru nu contraindica igiena zilnica a copilului, dar baia nu trebuie sa dureze mai mult de 15 minute si sa nu se foloseasca apa fierbinte. Un factor important de agravare a eczemei atopice este infectia. Staphylococcus aureus (Stafilococul auriu) este prezent in mod normal in flora bacteriana a pielii dar in proportie mai mica de 5%. In cazul pacientilor cu dermatita atopica poate coloniza frecvent leziunile si determina agravarea acestora astfel ca unii copii cu leziuni de dermatita care nu se amelioreaza la tratamentul obisnuit pot avea beneficiu din administrarea antibioticelor, sistemic sau local.

Stresul emotional poate avea efect puternic asupra evolutiei eczemei, dar nu este cauza de aparitie a acesteia ci mai degraba factor de agravare astfel ca mentinerea unui echilibru psihologic in viata bebelusului sau a copilului ajuta la o evolutie constanta a bolii cu scaderea numarului de exacerbari.

Tratamentul dermatitei atopice este de lunga durata si presupune colaborare stransa intre medic si familia copilului care trebuie sa inteleaga si sa elimine factorii care pot declansa sau agrava eczema (substante iritante, alergeni, agenti infectiosi, stres emotional). Tintele terapeutice in cazul eczemelor sunt eliminarea inflamatiei si eliminarea eventualilor agenti infectiosi iar atingerea acestora se face in principal prin restaurarea integritatii barierei cutanate cu ajutorul emolientelor, reducerea pruritului si eliminarea sau controlarea factorilor precipitanti.

Este important sa rehidratam pielea copilului cu dermatita. Dupa cum am precizat, baile frecvente duc la uscare exagerata a pielii prin evaporare excesiva a apei dar acest lucru poate fi evitat si baia poate fi un factor benefic daca se folosesc geluri de spalare speciale pentru piele uscata si in primele 3 minute dupa baie pe tot corpul se aplica crema emolienta, din game dermatocosmetice, speciale pentru piele atopica. De asemenea, dupa baie, pielea nu se usuca prin frecare energica ci prin tamponare cu prosopul. Folosind zilnic emoliente din abundenta se reface stratul lipidic protector al tegumentului si diminua mult pruritul, acest lucru ajuta la controlul si evitarea triggerilor care exacerbeaza leziunile (patrunderea microbilor si a alergenelor este mult redusa). De asemenea, pentru ameliorarea pruritului poate fi eficienta administrarea de antihistaminice (antialergice), medicamente cu profil de siguranta bun inclusiv pentru bebelusi.

Tratamentul medicamentos presupune utilizarea in principal de agenti topici (tratament local) antiinflamatori si, la nevoie, antiinfectiosi. De asemenea, in situatii speciale, poate fi necesar si tratament medicamentos sistemic (antiinflamator, antiinfectios). Avand in vedere ca medicamentele, chiar si administrate local, pot avea efecte adverse mai ales in cazul copiilor, decizia de a administra medicatie va fi luata numai de medicul dumneavoastra, dupa evaluarea copilului.

Este importanta evaluarea din punct de vedere alergologic mai ales in cazul eczemei atopice si eliminarea alergenului. In cazul alergiilor alimentare, alimentele incriminate vor fi eliminate din dieta copilului, sau a mamei daca mai alapteaza. Avand in vedere impactul asupra dietei copilului, evictia alimentelor se decide de medicul pediatru sau alergolog, dupa evaluare atenta cu analize specifice si uneori inclusiv teste de provocare orala. In timp, alergiile alimentare sunt depasite si dupa varsta de 2-3 ani copilul va putea tolera proteinele respective dar reintroducerea acestora in dieta se va face treptat, dupa reevaluare si cu supravegherea medicului alergolog.

In cazul aeroalergenelor (acarieni, mucegaiuri, polen, epitelii de animale) acestea pot reprezenta trigger pentru exacerbarea leziunilor de dermatita atopica, deci metinerea masurilor de profilaxie si evitarea expunerii la aeroalergenele demonstrate a fi sensibilizante pentru copil vor reduce exacerbarile cutanate."

Multumim doamnei doctor Raluca Micu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Citeste si:

Trateaza eficient eczemele copilului 

Iritatiile la copii - Ghidul iritatiilor copilului tau 

Surse:

http://nationaleczema.org; www.webmd.com; http://pediatrics.about.com/