Fiica mea folosește un scaun cu rotile și începe să observe că e diferită de ceilalți copii. Cum să gestionez situația?

Din păcate unii copii nu sunt atât de privilegiați ca alții și se nasc cu probleme de sănătate care îi diferențiază clar față de ceilalți băieței și fetițe de vârsta lor.

Atunci când intră în colectivitate și ajung la școală, de cele mai multe ori colegii sunt cei care îi determină pe copiii mai puțin norocoși se observe că sunt diferiți și să se întristeze din cauza acestui lucru.

Este și cazul unei fetițe în vârstă de numai 5 ani, care a început să observe că este diferită de ceilalți în urma intrării ei în colectivitate. Mama nu știe cum să gestioneze situația și întrebările fetei și cere părerea internauților pe site-ul Reddit.

„Fetița mea îmi spune foarte tristă că nu poate face ce fac ceilalți copii”

„Nu am postat niciodată pe această platformă, dar acum a venit momentul să cer sfatul celor care sunt poate în situația mea. Am tot căutat articole, cărți, site-uri web care să mă ajute să înțeleg cum o pot ajuta pe fiica mea. Fetița mea a împlinit 5 ani și a început școala.

Din păcate, folosește un scaun cu rotile și un cadru de mers pentru a se deplasa. S-a născut cu o afecțiune rară care determină slăbirea mușchilor și recent am auzit-o spunând că ea nu poate face același lucru ca și ceilalți copii. Încă nu mă întreabă de ce, dar cu siguranță nu va mai dura mult până când va trebui să răspund și acestei întrebări.

Atunci când spune că nu poate face toate lucrurile pe care le fac ceilalți copii, este foarte tristă și dezamăgită. Îmi doresc să îi cresc stima de sine și să o fac să să înțeleagă că este un copil absolut normal, dar nu știu cum să o ajut și ce să îi spun.

Din păcate, nici nu avem prieteni care au copii în scaun cu rotile și nici un alt copil de la școală nu folosește cadru de mers. Am încercat să găsesc grupuri de părinți din localitatea în care locuim sau din împrejurimi, dar nu am avut noroc. Apreciez orice idei îmi oferiți. Vă mulțumesc.”

Un copil cu dizabiliăți a așteptat timp de cinci ore în aeroport să-și primească înapoi scaunul cu rotile rămas în avion

„Caută păpuși în scaun cu rotile la magazinele de jucării”

Postarea mămicii a adunat imediat sute de comentarii de la internauții care îi oferă atât soluții, cât și cuvinte frumoase.

„Caută emisiuni TV sau cărți în care să se vorbească despre fetițe în scaun cu rotile sau copii în scaun cu rotile, cu povești de succes. Poți găsi în marele magazine de jucării și păpuși care sunt în scaune cu rotile și cu siguranță acest lucru o va ajuta pe fiica ta să își regăsească puterea”, scrie un internaut.

„Suntem într-o situație similară din cauza unei boli genetice rare care nu îi permite fiului meu să meargă. Am încercat să-i facem pe toți ceilalți să înțeleagă că este și el un copil absolut normal. Am vorbit cu învățătorul de la școala copilului și mi-a sugerat niște cărți foarte bune.

Unul din specialiștii cu care copilul meu face terapie m-a sfătuit să merg cu cel mic să participe la activități cu alți copii cu aceleași afecțiuni ca și el. Dacă vei căuta pe Google „sporturi pentru copii în scaun cu rotile” cu siguranță vei găsi multe idei utile și locuri din împrejurimi unde poți merge cu copilul tău”, scrie o mămică în aceeași situație.

„Eu nu folosesc un scaun cu rotile dar sufăr de o afecțiune rară încă de la naștere și nu pot face majoritatea lucrurilor pe care le fac ceilalți copii. În excursii, de cele mai multe ori, stăteam acasă și sincer m-am simțit foarte rău din această cauză.

Mama mea a fost un protector de neînvins și din cauza asta am avut și mai mult de suferit. Nu m-a lăsat să merg la bal, la serate de dans, la petreceri cu prietenii. Îți sugerez să fii altfel pentru copilul tău decât a fost mama mea pentru mine.

Găsește un grup de sprijin pe internet. Când am împlinit vârsta de 16 ani, am găsit un astfel de grup și mi-a schimbat complet viața. În sfârșit puteam vorbi cu oameni care îmi înțelegeau durerea”, scrie o persoană în comentarii.

Acum există păpuși Barbie cu dizabilități și în scaun cu rotile

„Mă simt ca și cum aș fi singura persoană din lume în scaun cu rotile, așa se uită copiii la mine”

„Fiica mea cea mică folosește un cadru de mers și un scaun cu rotile din cauza afecțiunii de care suferă. Împlinește în curând 8 ani și a început să vadă diferențele între ea și ceilalți copii de la 5 ani. Nu de puține ori mi-a spus: „mă simt ca și cum aș fi singura persoană din lume în scaun cu rotile, așa se uită copiii la mine”.

În calitate de mamă este foarte greu să auzi aceste lucruri. Eu personal am ales să îi explic că fiecare persoană are puncte slabe și puncte forte. Deocamdată nu am găsit un grup de sprijin sau părinți ai căror copii au aceeași problemă de sănătate, deci ne confruntăm cu aceeași situație ca și tine. Scrie-mi în privat dacă vrei să vorbim și să ne împrietenim”, îi comentează o altă mămică.

„Fiica ta trebuie să știe toate lucrurile despre afecțiunea de care suferă. Va avea dificultăți în viață și va trebui să dea explicații oamenilor din jur. Răspunde concret întrebărilor ei și explică-i că întreaga lume este „construită” pentru oamenii care nu sunt în scaun cu rotile, din această cauză întâmpină atât de multe dificultăți în a fi ca ceilalți copii”, o încurajează un alt internaut.

„Fiica ta este așa norocoasă să aibă o mamă ca tine”, îi scrie altcineva în comentarii.

Copiii care suferă de afecțiuni care le limitează puterea fizică, dar și ceilalți copii trebuie să știe că sunt cu toții diferiți în felul lor. Fiind curioși din fire, copiii tind să devină răutăcioși. Părinții trebuie să le explice celor mici care nu au probleme de sănătate că nu este în regulă să arate cu degetul sau să-i întrebe pe cei care suferă vizibil de o afecțiune de ce sunt diferiți.

De asemenea, părinții sunt responsabili să le ofere micuților o educație corectă și să îi încurajeze pe prichindei să privească ceilalți copii, cu limitări fizice vizibile, cât se poate de normal, indiferent de felul în care arată sau de lucrurile pe care le poate face.

A fi diferit de ceilalți nu înseamnă neapărat a fi neputincios sau incapabil de a face ceea ce fac cei din jur. Desigur că persoanele în cu rotile au anumite limitări, iar părinții sunt responsabili de modul în care copiii își privesc afecțiunea și își apreciază propriile puteri.