Singură cu bebelușul
Primele săptămâni pentru mine au fost cele mai grele. Și faptul că m-am încăpățânat să primesc ajutor, doar a intensificat starea de oboseală. În prima săptămână, nu cred că am reușit să dormim adunat 8 ore, eram epuizați total. Ne trezeam la fiecare mișcare a lui Vladimir. Daca nu se mișcă verificam dacă respira, ne era teamă de Sindromul Morții Subite. După câteva zile nedormite, am chemat pe mama lui Eugen la noi, care așteptă cuminte telefonul nostru. Am apreciat mult că nu a insistat să vină să ne ajute. Știa că în cele din urma vom fi copleșiți de viață de nou părinte și vom apela la ajutorul ei. A ajutat mult că ea putea să stea cu bebelușul și noi să ne ocupam de altceva. Dar nefiind din București nu putea să vină prea des.
Eugen a putut să stea acasă doar prima săptămână, avea mult de lucru la birou și nu putea lipsi mai mult.
Și uite așa, după o săptămână în trei, rămân singură cu Vladimir de dimineața până seara. Știți voi, mulți spun: "Să dormi când doarme copilul, să te odihnești", dar câte dintre noi fac asta? Nu știi ce să faci mai repede în timpul ăla: să mănânci, să te speli, să faci curat, mâncare. Până apuci să faci duș se trezește și vrea la sân, și o iei de la capăt.
Ziua nu dormi, noaptea dormi întrerupt pentru că alăptezi și uite așa oboseala crește din ce în ce mai mult.
La puțin timp după ce am rămas singură cu Vladimir, au început și colicile. Groaznică perioadă. Plângea neconsolat câteva ore, timp în care mă plimbam cu el prin casa să îl calmez. Afara nu puteam ieși pentru că erau peste 30 grade. Ce îl mai calma a fost sistemul de purtare. Când ajungea Eugen acasă, mă găsea deja epuizata. Abia așteptam să îl dau pe Vladimir și să stau macar 5 minute singura. Pe lângă obosela acumulată, cred că unul dintre cele mai grele lucruri a fost că eram singura toată ziua. Fară cineva cu care să vorbesc, să simt că mă descarc de emoțiile acumulate. Din fericire am reușit să trec peste asta fară să intru în depresie postanatala.
Baby Blues și Depresia postnatală
Tristețea postpartum, numita şi Baby Blues, este un lucru normal după naștere și afectează circa 70% dintre proaspetele mămici. De vina sunt și schimbările radicale care au loc în viață noastră odată cu nașterea bebelușului. Dar și hormonale de care avem parte din plin în primele săptămâni. Totuși, starea aceasta nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 săptămâni. În cazul în care tristețea persista și după maxim o lună, sau în cazul în care simptomele nu se ameliorează, ci chiar se înrăutățesc, cel mai probabil că suferi de depresie postnatala. Aceasta este o tulburare serioasa și vei avea nevoie de ajutor pentru a o depăși. Statisticile arata că circa 10% dintre mame suferă de depresie postnatala.
Cumva pe scurt, Baby Blues este să te întrebi uneori de ce ai făcut un copil și daca ești potrivita în acest rol.
Depresia postpartum este ceva serios, nu trebuie ignorată! Așa că poate rugați soții să fie atenți la toate semnele acesteia, în caz că ajungeți să o aveți și voi.
Cum să previi și să treci de oboseala după naștere
- Informează-te
Înainte de naștere, am făcut diverse cursuri prenatale, printre care unul împreună cu Eugen. Un psiholog a vorbit despre toate greutățile pe care le întâmpină proaspeții părinți după naștere. Inclusiv despre depresia postnatala. O parte din partenerii mămicilor care suferă de depresie postnatala o preiau și ei! Gândiți-vă ce grava e situația în cazul asta, cine mai poate să poarte de grija copilului? Noi am convenit că Eugen să fie atent la semnele depresiei, în caz că vor apărea, și să tratam problema de la început. Din fericire nu a fost nevoie. Chiar la câteva zile după ce am ajuns acasă, am început ședințe de masaj, în fiecare săptămână.Chiar daca eram obosită, relaxarea pe care mi-o oferea masajul, mi-a dat starea de bine de care aveam nevoie. Astfel, am trecut mai repede peste oboseala acumulata din cauza nopților nedormite.
- Ieși în lume
După cum spuneam, una din cele mai grele provocări a fost să stau singura acasă cu Vladimir. Așa că, cum avea mai mult timp liber Eugen, încercam să plecam din București. Chiar dacă e nevoie de ceva curaj să pleci cu un bebeluș la drum, nu ne-a fost teamă. Ne doream să fie obișnuit în mașină, să stea fară probleme în scoica. Prima călătorie a fost una scurtă, până la Târgoviște, totul a decurs bine, chiar a dormit tot drumul. A doua data când am plecat, a fost spre Chișinău. Sunt în jur de 450 km, și aveam ceva emoții, nu știam cum se vă comporta. Se apropia ziua lui Eugen, și voiam să îl sărbătorim cu familia din Chișinău. Vladimir abia făcuse 2 luni, dar spre surprinderea mea, a dormit mai tot drumul și dus și întors. Ne opream cam la maxim 2 ore să îl scot din scoica și să îi dau de mâncare. Așa că, aveți curaj să plecați cu bebe la drum. Se vă obișnui în mașină, iar când vă fi mai mare nu vă avea probleme să stea în scaun liniștit.
- Ai grijă de tine
Răsfățul nu a fost niciodată mai important, așa că fă cât mai multe pentru tine, atât cât poți. Mergi la cosmetică, la spa, manichiură/pedichiură, ieși cu o prietenă la un film și, din când în când, scoate-ți partenerul în oraș la o cină romantică. Știu că este greu, dar ai nevoie de timp și pentru tine. Știi vorba aceea: "Mamă fericita, copil fericit"!
Primele mele ieșiri au fost la cumpărături (mă simțeam că în vacanță), apoi la salon. Am încercat să nu îmi modific chiar radical stilul de viață, așa că Eugen rămânea cu Vladimir. Îi lașam lăptic muls, în caz că îi era foame și eu plecam în "vacanta" în jur de o ora. După 3 luni de la naștere, am început să ieșim uneori și noi doi. La restaurant, film, la un pub cu prietenii. În cazul asta apelam la părinți, să vina să stea cu nepotul. Când ai părinți care nu locuiesc în București și mai lucrează pe deasupra, trebuie programata din timp ieșirea, dar merita. Chiar dacă stai cu grija tot timpul, ajuta mult să mai stai de vorba și despre alte subiecte care nu sunt legate de copil. Stați fară grija! Nu sunteți mai puțin mame daca vă distrați și vă relaxați din când în când. Oboseala vă fi prezenta o perioada destul de mare, și este important să faci ceva și pentru tine. Te vă face să te simți mult mai bine și să treci mai ușor peste ea.
Nu uita că nu ești doar mamă! Ești în primul rând femeie, soție și om! Așa că ai dreptul la puțin timp singură, sau cu soțul, fară copil!
Pentru mai multe articole, vă aștept pe site-ul:https://mamaluivladimir.ro/
Și pagina de facebook: https://www.facebook.com/MamaLuiVladimir
Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!
Autorii nostri garanteaza autenticitatea textelor lor, in caz contrar, nu raspundem pentru faptele acestora.