Hrănirea bebelușului este una dintre cele mai mari provocări din viața unui părinte, asta pentru că organismul celui mic este în continuă formare. Tot mai des, proaspeții părinți întreabă despre probiotice: ce sunt, de unde provin, ce rol au și cât de necesare sunt pentru organismul bebelușului.
Venim și cu vești bune! Îți punem la dispoziție posibilitate de a descărca gratuit un ebook ce conține toate informațiile despre microbiomul copiilor mici. Roxana Hristianovici, medic specialist pediatru și Iulia-Cristiana Balint-Boia, medic specialist pediatru, și-au unit forțele și au contribuit cu noțiuni importante despre acest subiect de mare interes pentru tine, dragul nostru părinte responsabil.
Multe informații se referă doar la rolul probioticelor în a ameliora colicile sugarului și protecția florei intestinale în cazul tratamentului cu antibiotic. Însă probioticele au un rol mult mai amplu în sănătatea copiilor, dar înainte să vorbim despre asta, trebuie să știi ce este acela un microbiom (sau microbiota) - acel înveliș protector de microorganisme.
Odată ce vei înțelege ce este microbiomul, îți va fi mai ușor să îți dai seama de ce avem nevoie de probiotice în viață noastră.
Ce este microbiota?
Microbiota, numită și microbiom este un ansamblu de bacterii, virusuri și fungi care locuiesc pe corp și în interiorul corpului și care constituie parte a sistemului imunitar nativ. Imunitatea nativă (naturală) este extrem de importantă, deoarece reprezintă prima linie de apărare împotriva infecțiilor, precum și de eliminare a acestora.
Aceste microorganisme se regăsesc la nivelul pielii, tractului uro-genital, căilor respiratorii superioare, cavității bucale și, în mare măsură, la nivel intestinal.
O microbiotă dezechilibrată poate avea efecte imediate: diaree, constipație, disconfort abdominal. Dacă nu se iau măsuri pentru echilibrarea microbiotei, se pot dezvolta afecțiuni precum: alergii alimentare, astm, dermatită atopică, diabet zaharat de tip 2.
Cum se formează microbiomul
Microbiomul începe să se formeze la bebeluși încă din perioada intrauterină, însă cantitativ este aproape nesemnificativ. El începe cu adevărat să se formeze odată cu prima respirație a sugarului, chiar cu câteva secunde înainte, pe când acesta traversează canalul de naștere. Prin urmare, am putea spune că nou-născutul împrumută microbiomul mamei, prin colonizarea pielii cu flora bacteriană vaginală maternă și a tubului digestiv cu secreții înghițite la naștere și ulterior prin laptele matern.
Când vorbim de un nou-născut, un microbiom sănătos este esențial, iar bariera protectoare pe care acesta o formează, contribuie la protecția bebelușului, în primul rând, față de bacteriile periculoase din mediul înconjurător și ajută la dezvoltarea unei imunități solide.
Ulterior, microbiomul se dezvoltă prin expunerea la microbii din mediul înconjurător și prin alimentație. Acești factori pot schimbă microbiomul uman fie în ceva benefic sănătății, fie într-un factor de risc pentru numeroase afecțiuni.
Cum ne asigurăm că bebe are un microbiom capabil să îl protejeze
Microbiomul este capabil să protejeze sugarul dacă:
1. Mama are un microbiom echilibrat
Având în vedere că nou-născutul împrumută microbiomul mamei, gravida trebuie să fie atentă la câteva aspecte: nutriția ei și tratamentul cu antibiotic în timpul sarcinii.
Alimentația viitoarei mămici este foarte importantă pentru a asigura nutrienții esențiali dezvoltării fătului, pentru a reduce riscul de infecții pentru cel mic și, nu în ultimul rând, pentru dezvoltarea microbiomului.
De asemenea, important este ca de câte ori tratăm o afecțiune în timpul sarcinii cu potențial de a afecta și flora intestinală și vaginală (exemplu tratament antibiotic), să suplimentăm cu probiotice local sau pe cale generală pentru refacerea rapidă a echilibrului microbiotei, cu atât mai important în apropierea momentului nașterii.
2. Bebe se naște pe cale naturală, fără ca mama să primească antibiotice înainte sau în timpul nașterii
Prima expunere a copilului la bacterii are loc atunci când acesta traversează canalul de naștere. Bebeluşul este acoperit cu bacterii, iar o parte dintre acestea sunt înghiţite.
Lucrurile sunt puțin mai complicate atunci când vorbim de nașterea prin cezariană. Un copil care se naşte prin cezariană pierde această colonizare iniţială cu bacteriile benefice (pe care o are un copil născut pe cale naturală), diversitatea populațiilor lui bacteriene fiind mult mai scăzută.
În primele zile de viață, este important și ca bebelușul să beneficieze de contact neîntrerupt cu pielea mamei și inițierea rapidă a alăptării pentru a încerca echilibrarea bacteriilor benefice de pe pielea lui cu cele prezente pe corpul matern.
3. Bebe este hrănit la sân încă din prima clipă
Colostrul este un factor cheie în deciderea speciilor bacteriene care vor popula ulterior intestinul copilului. Primele bacterii prezente vor fi specii aerobe și facultativ anaerobe (specii care iubesc aerul) precum enterobacterii, enterococi și staficlococ care consumă rapid oxigenul intestinal, în felul acesta intestinul devine un mediu fără oxigen, permițând dezvoltarea bacteriilor anaerobe precum: bifidobacterii și specii de lactobacili - bacterii bune, cu rol esențial în procesele de digestie și în apărarea imunitară.
4. Bebe este alăptat exclusiv la sân până la 6 luni
Este important ca diversificarea să înceapă în momentul maturizării sistemului digestiv, adică începând cu vârsta de 6 luni a bebelușului. Trecerea va fi lentă, treptat dată de înlocuirea naturală a laptelui matern cu alimentație solidă.
De aceea, este important ca nutriția să fie echilibrată, să cultivăm de la început idei de alimentație sănătoasă pentru toată familia: cât mai puțin zahăr și mâncare procesată la minim.
5. Bebelușul nu primește tratament cu antibiotic
Antibioticele pot afecta flora intestinală direct sau indirect. În general, recomandarea de administrare a unui tratament antibiotic vine în tratarea unei infecții bacteriene. Însă, majoritatea antibioticelor folosite în prezent au spectru larg, ceea ce semnifică, pe lângă sterilizarea focarului căruia au fost adresate (amigdalian, pulmonar, urinar etc) afectează și bacteriile benefice întâlnite pe piele și mucoase. Fiecare antibiotic acționează diferit, în funcție de durata tratamentului, doze și combinații terapeutice.
Mai multe despre microbiomul la bebeluși și copii mici și importanța probioticelor poți afla descărcând e-book-ul GRATUIT ”Burtici fericite”, realizat cu ajutorul Dr. Roxana Hristianovici, medic specialist pediatru și Dr. Iulia-Cristiana Balint-Boia, medic specialist pediatru.
Descarcă-l și păstrează-l la îndemână pentru a avea mereu acces la informațiile necesare!
Sursa foto: istockphoto.com
ART-LIN-10/20-02
Urmareste-ne pe Google News
