Eruptia dintilor: povesti si povete de mamici

De cele mai multe ori nu ne dam seama ca cel mic se confrunta cu aparitia dintisorilor, ori pentru ca nu reclama niciun simptom, ori pentru ca asociem starea de agitatie cu o raceala sau cu un alt disconfort. Asa mi s-a intamplat si mie la prima criza de eruptie, la 6 luni, cand Anya a facut putin febra - vreo 10 minute - si a fost apoi agitata toata ziua si extrem de vehementa in a musca tot ceea ce tinea in mana. Acest gest a fost cel care mi-a dezvaluit problema dintisorilor si a doua zi am observat varfurile mici si albe ale incisivilor de jos. Apoi lucrurile s-au calmat, ca acum o saptamana, la 7 luni si jumatate sa ne confruntam cu cateva nopti nedormite in asteptarea incisivilor de sus. Inca nu au aparut, insa, acum stiu ca trebuie sa ii pipai usor gingia si daca este tare si are o nuanta mai deschisa, atunci dintisorii sunt pe cale sa rasara. Momentan, la crize puternice folosim Nurofen si Panadol, alternativ si Calgel cand durerea o impiedica sa traga din biberon.

Confruntandu-ma, astfel, cu o problema pe care orice mama trebuie sa o depaseasca la un moment dat, am decis sa intrebam si alte mamici despre experienta lor in aceasta privinta. Pentru mamele care sunt la inceput de drum speram ca experienta si sfaturile lor sa fie de ajutor.

Cu drag,

Gabriela Paladi

Redactor Sef Qbebe

Eruptia dintisorilor - remedii

babygogoshel.blogspot.com

Si eu, ca orice mama, am fost "terifiata" de aparitia dintisorilor, pentru ca stiam ca reprezinta un proces foarte dureros pentru bebelusi. Lui Gogo i-au aparut primii dintisori (incisivii inferiori) la 8 luni si jumatate. Eu m-am bucurat ca i-au aparut destul de tarziu.
Nu am avut mari probleme mari legate de eruptia dintisorilor..mai greu a fost atunci cand i-au aparut dintr-odata 2 masele, doi canini si un incisiv lateral. Dar am avt noroc ca nu a facut febra prea mare (vreo 2 seri in care am actionat cu Nurofen pentru copii, sirop)..

Ce metode am aplicat noi pentru a reduce disconfortul cauzat de aparitia dinsitorilor:

- remedii homeopate: CHAMOMMILA CH4 si ARNICA CH7. Sunt granule homeopate, i-am administrat cate 3 granule dimineata si seara, dar eu nu i-am dat tratamentul pe termen lung (asa cum e indicat) ci doar in momentele in care era vizibil deranjat de inconfortul cauzat de eruptia dintisorilor. Si-au facut efectul imediat si se linistea pe loc. Dar, administrati intotdeauna remediile homeopate la indicatiile medicului specialist.
- l-am lasat sa roada cam tot ce si-a dorit: de la morcovi reci curatati, la tot felul de jucarii pentru dentitie destinate bebelusilor, lingurite din plastic etc...periuta de dinti pentru bebelusi a fost cel mai eficace "remediu": a ros-o pana a distrus-o, dar l-a ajutat foarte mult..:)
- gel pentru dintisori, pe care il aplicam pe gingiutele umflate (atunci cand ne lasa, pentru ca nu prea lasa pe nimeni sa se apropie de gurita lui)
- muulta dragoste si rabdare cu moftureii ce insotesc aceste episoade dureroase si pentru un adult, daramite pentru bebelusi!

Si foarte important, de la aparitia primilor dintisori am inceput si adevaratul proces de initiere a lui Gogo in igiena dentara. E un proces ce necesita multa rabdare, dar care a dat roade dupa cateva luni de rutina: pentru Gogo, spalatul pe dinti a devenit un hobby, una dintre placerile maxime!

Eruptia dintisorilor la copii

Avem un dinte împotriva tuturor... dintilor

www.blogonovela.ro 

La vârsta la care începe înlocuirea dintilor de lapte cu cei permanenti, Roxi a experimentat deja, din pacate, o serie de probleme dentare si are un medic stomatolog la care merge pentru tratamente si controale periodice.
Începutul a fost firesc, normal, ca la orice bebelus, ba chiar mai bine, ca la carte: la vârsta de sase luni i-a iesit primul dintisor, primul incisiv central de jos. Nu pot sa spun ca a avut parte de prea multe probleme atunci - în afara de faptul ca toata ziua s-a tânguit, nu prea a mâncat (era înca pe lapte matern, dar începeam treptat si diversificarea), nu a dormit mai deloc si nu-si gasea locul, a facut ai un puseu de febra, cam 38 de grade. Dar din fericire, totul a durat câteva ore, maxim pe durata unei zile (de lucru). Spre dupa-amiaza a aparut insidios „vinovatul" si totul s-a lamurit si rezolvat de la sine. A fost bucurie mare în casa, am pupat-o si felicitat-o ca de-o mare izbânda si am dat vestea tuturor.

Si dintii urmatori au urmat liniile directoare trasate de primul. Singurele exceptii au fost pe la niste canini, pe la vârsta de 1 an, care au iesit „anticipat" fata de cum scrie la carte, cu scandal mare, cu nesomn de zi, ba chiar si de noapte, si cu lipsa poftei de mâncare.

Dar au urmat probleme cu depozitarea deficitara a calciului, aceasta ni s-a explicat ca ar fi cauza petelor negre care aparusera la baza dintilor pe la 1 an jumatate-doi, si nu era, cum credeam, cunoscuta carie de biberon. Urmaream mereu sa nu adoarma cu lapte sau alte lichide în pat, oricum sa nu bea nimic altceva în afara de apa dupa ce o spal pe dinti, nu a mâncat dulciuri sau înghetata, doar fructe curate etc. Din fericire, petele acestea s-au tratat foarte bine cu remedii homeopate prescrise de doamna doctor homeopat, astfel ca la ceva vreme dintii Roxanei mele au redevenit albi ca laptele.

Asa-numitele „maselute de 6 ani"au aparut pe la 5 ani, de fapt au iesit aproape toate 4 deodata, fara prea mari ifose. Pur si simplu, au aparut la numaratoare.

Adevaratele probleme au început însa în ziua în care Roxana împlinea 5 ani - zi pe care am petrecut-o în cautarea unui medic stomatolog pedodont de urgenta într-un oras de provincie, caci eram în vacanta la tara. Copila mi se plânsese toata noaptea de dureri de masele. Am gasit un medic care i-a tratat urgenta si, o data întorsi acasa, am început tratamentele de termen lung, la un stomatolog cu mare grija de copii, care îi premiaza cu o jucarioara la fiecare vizita acolo. Am fost deja chiar la un pas de câteva extractii, la maselutele mai cariate.

Din nou de ziua ei, un an mai târziu, când împlinea 6 ani, Roxi n-a putut sa manânce din tort - din nimic, de fapt - de durere generalizata în gura. Medicul stomatolog a pus diagnosticul: gingivita ulcero-necrotica. Aceasta este o boala periodontala, o infectie a gingiei de cauze necunoscute. A urmat tratament de durata, iar tratament de preventie urmeaza înca si acum - clatire cu apa de gura medicinala si badijonari cu diverse geluri.

Acum eruptia dentara continua, caci i-au cazut primii doi dintre dintii de lapte, cei care îi iesisera la 6 si 7 luni, si i-au iesit deja pe locul gol dintii permanenti. Urmeaza incisivii de sus, care se misca si ei.

Bebelus fiind, sora mai mica a copiat comportamentul celei mari: sase luni primul dinte (cu care a si muscat sânul matern, punând astfel capat si alaptarii prea anevoiase) si „scandal" doar la canini, pe la vârsta 1 an. Sper ca numai la atât sa se reduca asemanarile si sa nu copieze si problemele.

Zambetul de milioane al copilei mele

www.laurabucur.ro

Ce-ar fi sa mai las moda deoparte si sa mai scriu despre copila mea minune care a implinit 10 luni si jumatate si imi implineste viata. Pe 24 martie face 1 an si chiar daca timpul trece fantastic de repede, fiecare zi, fiecare clipa mi-a adus o bucurie. Parca mai ieri ne chinuiam cu alaptatul, nu stiam cum s-o adorm si ce sa-i facem cand avea colici iar astazi, ne hraneam reciproc, eu o alaptam iar ea imi dadea sa musc din morcovul ce i-l dadusem inainte. Chiar daca nu-mi place sa recunosc, Eva mea nu mai e bebelus, are gesturi si reactii de om mare. Radem impreuna, vine sa ma imbratiseze si sa ma pupe, imi da tot ce tine in maini sau tot ce apuca, imi atrage atentia, este pofticioasa si vrea tot ce manancam noi...nu stiu altii cum sunt dar, vorba lui Creanga, a mea este a mea si e cea mai buna.

Merge de-a busilea si e cea mai draguta din lume, se catara peste tot, imi cotrobaie prin sifonier, mananca finger food pentru ca asa am invatat-o si drept urmare musca de-a binelea din mar, din ardei, din morcov sau orice altceva ii dam si poate fi tinut in mana. Dar cel mai frumos lucru din lume e atunci cand imi zambeste larg cu gropita ei din obrazul drept si isi dezveleste cu mandrie, parca, cei patru dintisori, doi de sus si doi de jos. I-au iesit destul de tarziu, dupa 8 luni si faza faina a fost cu primul incisiv. Eu o verificam de zor la gingiile de jos, pentru ca acolo citisem si mi se spusese ca vor iesi primii, si cand colo, intr-una din jocurile noastre, il observ pe cel de sus ca erupsese.

Nu pot sa descriu ce frenezie ma cuprinsese. Eram doar noi doua acasa si imi venea sa sun pe toata lumea sa spun ca i-a iesit primul dinte fetei, am fost la un pas sa scriu chiar si pe facebook. Mamele stiu despre ce vorbesc. Eram fericita. A urmat cel de jos, apoi iar cel de sus si ultimul jos. Au iesit toti intr-un timp relativ scurt si fara probleme. Auzisem tot felul de povesti urate si stresante cu privire la starea bebelusilor atunci cand le erup dintisorii, similara cu cea a colicilor. Dar la Eva a fost relativ usor, poate doar putin mai nelinistita si cu mult chef de tzatzica. Aaaa si cel mai important, contrar altor afirmatii, nici macar un pic nu-i simt dintisorii atunci cand alaptez. Deci dragi mamici, nu va sfiiti sa continuati alaptarea chiar daca au iesit dintii bebelusilor.

Pare usor, dar nu e deloc atunci cand ai un copil si marea provocare e ca de fapt atunci cat timp e bebelus singura preocupare a parintilor este de a manca, de a uda scutece si de a dormi. Cu cat incepe sa creasca realizezi ca de fapt incepi sa-l cresti, sa-l educi si sa-i modelezi caracterul, misiune extrem de importanta pentru viata lui de adult. Noi in continuare practicam cosleepingul si da, stiu ca sunt multe voci impotriva dar pentru noi este foarte frumos si a fost convenabil in primele luni de viata si mult mai multe voci spun ca dormitul impreuna ajuta sa creasca copilul independent si cu incredere de sine. In continuare alaptez si intentionez sa continui pana la 1 an, sa vedem ce se va intampla dupa. Ma gandesc de multe ori cu strangere de inima ca voi incepe munca si ca voi fi nevoita sa stau despartita de ea cateva ore bune pe zi. Pana una alta prefer, momentan, sa ma bucur de fiecare zi alaturi de minunea mea.

Doi dintisori

nasterea-amintiredenesters.blogspot.com

...Perioadele speciale din viata noastra merita maxima atentie si e bine sa incercam sa pastram momentele de asteptare, teama, incantare, extaz pe care le putem simti uneori... Asa se intampla cel mai adesea in sarcina, nastere si perioada de bebelus atat pentru mami cat si pentru tati! Colaborez de ceva vreme cu revista Qbebe la invitatia careia am scris cateva articole legate de aceste perioade speciale din viata tuturor... Acum s-au gandit ca proaspetele mamici ar putea invata din experienta altor mamici despre ce ar putea intampina cand bebelusii lor incep sa se mandreasca cu primii dintisori, ceea ce m-a facut sa-mi amintesc cu drag cum a fost pentru noi cand Miru ne-a zambit cu primii ei dintisori :)...

...Dupa o noapte agitata cum au fost aproape toate noptile noastre pana in jurul varstei de un an, imi las puiul care avea atunci sase luni in bratele sotului care era acasa in acea dimineata si ma duc la baie sa ma improspatez si sa profit de cateva momente de singuratate ma gandeam eu... Imi amintesc ca m-am intors in camera de zi si sotul meu statea cu Miru in brate... Cand intru pe usa puiuta mea se uita la mine si exclama incantata: ma - ma ! Am ramas cu gura cascata si n-am uitat nici acum momentul acela de mare fericire pentru noi... Miru spusese primul ei cuvant cu primii ei doi dintisori pe care atunci i-am observat spargand gingiutele...!Cei doi dintisori au aparut ca din senin, amandoi o data, fara ca sa aiba gingiutele inflamate in prealabil, fara sa faca febra, doar cu ceva agitatie nocturna pe care n-am stiut sa o atribuim dintisorilor pentru ca la puiul meu agitatia nocturna a fost ceva obisnuit multa vreme, indiferent ce am incercat...

Cei doi dintisori au ramas singurei si s-au semetit incet, incet pana in jurul varstei de opt luni cand au inceput sa rasara unii dupa altii si ceilalti dintisori si apoi si maselutele. Utimele maselute au crescut la Miru in jurul varstei de doi ani si jumatate, dar intreaga eruptie dentara a fost destul de linistita in sensul ca nu am patit ca alti parinti sa avem parte de febra sau diaree. Am avut ceva nopti fara somn din cauza gingiutelor inflamate si atat ! Dar cei doi dintisori au ramas in mintea mea ca doua boabe albe de margaritar... si de cate ori ma gandesc la ei un zambet larg imi deseneaza fata ! Bucurati-va de momentele spaciale din viata voastra ! Ele va vor aduce zambetul in zile umbrite si va vor mangaia intreaga viata !
O zi frumoasa !

Durere, maraiala, plansete in toiul noptii: Ura! Lui Vlad ii da al treilea dinte :)

www.povestidemama.ro

Initial, am numit acest post "Ne da al treilea dinte" - clasica exprimare a mamicilor, care se identifica total cu bebelusul - insa am sters titlul acela. Mi-am promis, inca dinainte de a prinde radacini ideea de a deveni parinte, ca eu nu voi vorbi niciodata ca o mama clasica: cu pitigaieli in glas, cu diminutive, cu plural sau cazul Dativ. Nu stiu de unde aversiunea anterioara fata de aceste exprimari, caci nu am avut in jurul meu mamici pana de curand (deh, generatia mea a juns la varsta procrearii cam in acelasi timp ). Cert e ca daca auzeam mamici pe ici, colo vorbind asa, aveam impresia ca in momentul in care voi ajunge si eu in acest stadiu va trebui sa parcurg niste ritualuri de initiere in care anumite parti ale creierului meu vor suferi mutatii permanente, incompatibile cu ideile mele de gandire sanatoasa de pana atunci.

Si iata-ma, deci, in aceeasi ipostaza ca cea pe care odinioara o blamam si o stigmatizam: folosesc diminutive la greu, vorbesc la plural, cazul Dativ e mai popular ca oricand, iar vocea nu mi-o deosebesti de cea a unui pitigoi. Nu stiu daca transformarea este reversibila in momentul in care copilul creste si merge la scoala, cert e ca mai dureaza ceva timp pana voi avea o conversatie "normala" cu un adult. Probabil de-aia nici nu mai suna telefonul ca altadata...

Am deviat rau de tot de la subiect... sa revin asadar! Cei de la Qbebe mi-au propus sa scriu despre eruptia dintilor din experienta proprie (ma rog, a lui Vlad, dar din moment ce el nu poate nici vorbi, daramite sa scrie, voi face eu testimonialul), sa impartasesc trairile familiei vizavi de acest subiect si altor mamici. Nu se putea sincronizare mai buna, caci zilele acestea traim intens eruptia celui de-al treilea dintisor.

Primul dinte, la 9 luni

Din fericire pentru noi (Vlad, mami si tati), aceasta etapa groaznica din viata unui bebelus a debutat tarzior: la 9 luni, mai exact si nu a coincis cu inceputul diversificarii, scutindu-ma astfel de alte dileme (plange de la burtica, ca nu i-a priit noul aliment introdus sau de la dinti?). Zic "tarzior" pentru ca noi ne-am asteptam ca al nostru fiu sa ne faca aceasta bucurie inca de la 4 luni, cand a inceput sa baleasca de ziceai ca aveam ferma de melci in casa. Pe langa saliva din abundenta, alt simptom de debut este rosul obiectelor, semn ca il dor gingiile si simte nevoia sa se calmeze. Da' de unde?! Vlad al meu a inceput sa roada de la doua saptamani orice: maini, biberon, suzeta, maneci, barbita, haine, jucarii, mobila sau chiar barbia mea (era asa de tandru cand facea asta, ma topeam pur si simplu!). Oricine il vedea prima oara afirma raspicat: "Ii dau sigur dintii, ia uite ce-i la gura lui!".

Noi ne-am tot uitat la gura lui, zilnic, vreme de cinci luni, pana sa ne dam seama ca nu se intampla nimic acolo. Lamuriri suplimentare ne-a oferit si medicul neurolog la care mergem constant cu Vlad din cauza episodului de hipoxie de la nastere. Ne-a spus ca eruptia dintilor este conditionata genetic: daca parintilor le-au dat dintii tarziu, la fel se va intampla si cu bebelusul. Cum eu sunt eternul exemplu din familie de copil "intarziat" am inceput sa ma relaxez si sa astept... ca-n reclama de la Heineken. Primul dinte mi-a dat la un an si doua luni, la o saptamana dupa ce mama mea se impacientase si ajunsese cu mine la medic, de teama ca al ei copil n-are cu ce sa mestece. Acest exemplu nu este nici pe departe special. O prietena mi-a marturisit recent ca baietelului ei i-a dat primul dinte la un an si opt luni. Deci se poate si mai tarziu...

Simptome clasice: durere, agitatie si apetit scazut

Minunea s-a intamplat cam la o saptamana dupa ce Vlad a implinit 9 luni. A avut o noapte foarte agitata, cu treziri din doua in doua ore, in plans. In ziua precedenta ii cursese putin si nasucul (era o secretie apoasa, incolora), fara sa fi facut febra, asa ca primul meu gand a mers catre dentitie. Am dormit cu el in camera atunci, era singura modalitate sa ne odihnim cat de cat. Tot ce-am putut sa fac in puterea noptii a fost sa-i dau cu putin Calgel pe gingii si sa i le masez usor. Il cumparasem inca de la 6 luni, cand auzisem prima oara de el si am vrut sa-l avem in casa, intocmai pentru o astfel de situatie nocturna. La Vlad a functionat solutia, caci imediat dupa ce-i dadeam cu gel se linistea si adormea la loc. Nu stiu cat a fost meritul gelului si cat al masajului gingiilor (acesta in sine este o metoda eficienta de calmare a durerilor dentare), insa pe moment ne-am salvat cat de cat.

Apoi, nimic... de a doua zi totul a revenit la normal. Nu tu dinti, nu tu nasuc curgator, nu tu nopti agitate, doar o scadere a apetitului. I-am controlat gingiile dupa umflaturi albe, cum auzisem la alte mamici, dar nu am observat nimic edificator. M-am gandit ca a fost alarma falsa noaptea respectiva, insa dupa cateva zile i-am vazut incisivul central din dreapta jos. Era atat de frumos!!! )))

De-abia dupa o luna a aparut si colegul lui, incisivul central din stanga jos, moment in care ne-am reintalnit cu situatia plansetelor in somn. La acest al doilea dinte am avut nu una, nici doua, ci trei nopti de gen, asa ca m-am apucat sa calculez cu groaza folosind regula de trei simpla cate nopti nedormite voi avea la al 32-lea dinte.

Solutiile noastre: suzeta, Calgel, masajul gingiilor si rabdare!

De doua zile, Vlad are iar toane si mananca mai putin (de obicei da gata o portie de 250 de grame, acum ne chinuim cu 150-200 gr). Cel mai rau e cu laptele de seara si dimineata pentru ca e mai cald. Nu degeaba se dau copiilor jucarii de dentitie bagate la frigider, recele face bine la inflamatia gingiilor. Asa ca incerc sa ii dau laptele la temperatura camerei. Cateodata functioneaza si mananaca tot, altadata raman cu suta de ml in biberon in timp ce la el in burtica ajung 50 de ml amarati. Apropo de jucarii de dentitie cu gel: Vlad roade orice, dupa cum va spuneam, asa ca nu face diferenta intre ele si alte jucarii. Le roade pe toate la fel, cu aceeasi intensitate si cam aceeasi durata de timp.

Sunt mandra de ce se intampla nou cu el, chiar daca tranzitiile se fac cu niste costuri aferente: durere, oboseala, apetit scazut. Din fericire nu au durat pana acum decat cateva zile, asa ca ne consideram un caz norocos. Anca mi-a marturisit recent a avut parte de cele mai groaznice 14 zile din viata ei odata cu eruptia primului dinte al fiului sau, Horia.

Cu rabdare, Calgel la nevoie si masajul gingiilor trecem peste orice. Sa nu uitam bineinteles de suzeta, aliatul nostru numarul unu, fara de care nu facem mai nimic, nici la somn, nici la masa, joaca sau plimbare.

Si Vlad este tare mandru ca are dinti, ca-n desene animate. In curand ne cumparam periuta de dinti, sa ne obisnuim cu ea, caci destul am rontait peria de par. Pana acum il alintam "Gurita", insa recent m-am reprofilat pe "Dintosul".