Alaptarea si cele mai vechi dovezi ale ei
Cercetatorii australieni si americani au reusit sa dovedeasca, studiind dintii copiilor de Neanderthal, ca acestia erau alaptati de catre mamele lor pana la varsta de 7 luni, fiind modul lor de hranire exclusiv. Acestia au analizat concentratia de bariu din straturile diferite ale smaltului dintilor si au descoperit ca erau complet independenti alimentar de mama lor la varsta de 14 luni. Cantitatea de bariu este mai mare cand copilul este alaptat, scade subit cand acesta trece la diversificare si este intarcat, si creste mult cand acesta nu mai beneficiaza deloc de laptele matern in alimentatie.
Statuie infatisand mama alaptand,
Colectia Muzeului Larco,
Lima-Peru
|
Statuie reprezentand pe Isis si Horus, |
Din istoria culturilor antice - Roma, Grecia, Egipt - aflam ca mamele isi alaptau exclusiv proprii copii. Apoi, alaptarea a inceput sa fie vazuta ca o activitate nedemna de familiile regale, si au aparut "alaptatoarele", femei care puteau sa alapteze copilul si sa il ingrijeasca, venind in ajutorul tinerei mame. Aceasta "moda" s-a extins si spre era noastra. Stim, de exemplu, ca profetul Mohammed si Louis XIV au fost alaptati de o astfel de femeie. Chiar si in prezent o astfel de practica este intalnita, mai ales cand mamele naturale nu pot alapta si isi doresc ca bebelusul sa beneficieze de proprietatile laptelui matern.
Charity |
Louis XIV si Dame Longuet de La Giraudière |
Alaptarea isi castiga dreptul in secolul al XIX-lea
In jurul anilor 1820 a inceput o propaganda uriasa in ceea ce priveste alaptarea, iar actul alaptarii a devenit o mandrie pentru toate mamele. Constructiile culturale ale feminitatii incep sa se centreze pe maternitate si pe legatura speciala dintre mama si copilul ei, mai ales in era Victoriana. Multi pictori erau solicitati pentru a imortaliza acest moment intim si unic. Iar cand au aparut dagherotipurile, din ce in ce mai multe mame au pozat alaptandu-si odraslele, capturand importanta acestui rol matern.
Mama si copil, 1860 |
Tanara Mama, 1879 |
... si si-l pierde in secolul XX
Din pacate, in jurul anilor 1900 alaptarea si-a pierdut din importanta, pentru ca in 1950 sa intalnim o atitudine predominant reticenta, cum ca alaptarea este o activitate practicata numai de clasele sociale sarace si needucate. De fapt, femeile par sa isi fi pierdut instantaneu abilitatea de a alapta cand au inceput sa iasa pe piata formulele de lapte praf pentru bebelusi. Desi medicii insistau pe beneficiile alaptarii, perceptiile culturale au inceput sa se schimbe, iar alaptarea a inceput sa devina incompatibila cu conceptul de feminitate, pentru ca nu se potrivea cu ideea de femeie rafinata, fiind un act mult prea animalic. Asa ca, desi mamele din clasele sarace isi alaptau copii, numai 17% dintre mamele din familiile instarite preferau alaptarea in locul formulei.
Interiorul unei fabrici de tutun
Alaptarea in prezent
Desi au existat numeroase campanii, atat americane cat si asiatice sau europene, care evidentiau beneficiile alaptarii, atitudinea negativa fata de alaptare a continuat sa persiste chiar si pana in anii 90.
1917 |
1938 |
In tara noastra alaptarea era vazuta ca un act natural, insa era un subiect tabu, iar informatiile erau transmise din mama in fiica, nicidecum prin canale oficiale, de catre medici. Abia dupa 2000 influentele occidentale au inceput sa isi faca aparitia si in cultura tarii noastre, iar mamicile au constientizat nu numai importanta acestui act, ci si dreptul lor de a-si alapta copilul, de a cere consultanta in aceasta privinta si de a nu mai considera alaptarea un subiect tabu.
In prezent, subiectele controversate in epoca moderna nu mai tin neaparat de atitudinea fata de alaptare in sine, ci fata de alaptarea extinsa si de alaptarea in public. Lynne Grumet este mama care a aparut pe coperta Time Magazine alaptandu-si baiatul de 3 ani. O imagine care a facut mai mult rau decat bine campaniilor pro-alaptare, starnind valuri de reactii negative cu privire mai ales la varsta copilului, dar si la alaptarea in public. Asociate, cele doua nu au transmis mesajul care se dorea a fi transmis, acela ca alaptarea este un act natural, care vizeaza sanatatea copilului, si care nu trebuie sa fie vazut ca un afront daca este facut in public.
In Saptamana Alaptarii, Qbebe sustine mamicile care alapteaza
Asa ca, dragi mamici, ce-ar fi sa incercam sa trimitem noi mesajul corect, si in Saptamana Alaptarii (1-7 August), sa aratam lumii intregi ca alaptarea este un act biologic natural si frumos, o dovada a dragostei de mama, dar si o marturie ca suntem mame responsabile si constientizam cat de importanta este alaptarea pentru sanatatea copiilor nostri. Sa trecem peste reticente si stereotipuri!
Va invit sa trimiteti pe adresa de email: gabriela.paladi@divainteractive.ro, fotografii cu voi alaptandu-va copilasul, consimtind astfel ca doriti ca fotografiile sa fie publicate. Nu este nevoie de nume, de varsta, de explicatii. Este nevoie doar de naturaletea si dragostea acestui gest, imortalizate intr-o fotografie, care sa faca inconjurul lumii si sa demonstreze cat de nobila, delicata si pretioasa este alaptarea.
Cu drag,
Gabriela Paladi,
Redactor Sef Qbebe
Surse: Huffington Post, Harvard University - Schlesinger Library, Wikipedia, The Legacy of Scientific Motherhood by Marie Davis