Dragobetii, cuprinsi de fiorii dragostei, in 24 februarie se imbraca in haine de sarbatoare si, daca vremea e frumoasa, o pornesc prin lunci şi paduri impreuna cu fetele nemaritate, in cautarea primelor flori de primavara. Fetele culeg florile pe care le pun la icoane si dupa sarbatoarea de Sanziene le arunca in ape curgatoare. In aceasta zi, baietii isi cauta "ursita" si nici o fata nu trebuie sa scape nesarutata.
 |
De 1 martie, copiilor si fetelor le sunt oferite mici daruri; snururi bicolore prinse de un obiect-amuleta, aducator de noroc. Este prima sarbatoare dupa calendarul iulian care incepe la 1 martie şi reprezinta inceputul noului an agrar. Oamenii pornesc aratul si semanatul, se scot stupii, se curata livezile etc. Aceasta zi readuce in sufletele oamenilor speranta, bucuria si lumina, trairi care sunt exprimate si redate in micutul "martisor".
Dimineata de intai martie, inainte de rasaritul soarelui, se prindea la mana sau gatul copilului şi a fetelor tinere un snur impletit alb-rosu (initial a fost alb-negru - ca impletire a iernii cu primavara, a intunericului cu lumina, a binelui cu raul). De gaitan (care, dupa unele traditii, impleteste cele 365 de zile ale anului) se legau monede de aur sau argint. In timp, moneda a fost inlocuita de alte obiecte cu valoare simbolica, snurul fiind intotdeauna atasat. Semnificatia a ramas aceeasi. Martisoarele aduc noroc si fericire, feresc de rele si boli, aduc frumusete, sanatate si puritate.
 |
Muzeul ASTRA, prin Galeriile de Arta Populara de la Casa Artelor, ofera spre vanzare martisoare din materiale ecologice si miniaturi dupa obiectele de arta populara traditionala. Micile talismane sunt realizate de artisti populari si reconstituie majoritatea simbolurilor cunoscute si iubite: ghiocei, trifoi, cosari, buburuze etc., prinse de snurul bicolor, simbolul impletirii inseparabile a celor doua principii antagonice - motorul permanentei innoiri si a sperantei spre mai bine.
Urmareste-ne pe Google News
