Câinele ne-a trezit din somn și ne-a semnalat că fiul nostru e în pericol. Când am intrat în camera lui, am descoperit că făcuse un atac cerebral!

Un câine și-a trezit stăpânii și le-a semnalat că fiul lor era în pericol

Amanda Tanner (din Spring, Texas) a stat de vorbă cu „TODAY” și a povestit ce a făcut câinele familiei, un border collie în vârstă de 1 an (Axel), pentru a-i avertiza că fiul lor, Gabriel (17 ani), era în mare pericol. Astfel, câinele a sărit în patul lor în zorii zilei, în jurul orei 5 și a încercat să-i trezească. Pentru sursa citată, Amanda a relatat că: „A sărit cu lăbuțele pe mine mai insistent ca de obicei pentru a mă determina să mă trezesc”.

Inițial, soțul Amandei a încercat să-i deschidă ușa câinelui pentru ca acesta să iasă afară, însă Axel nu s-a mișcat din casă. În schimb, și-a condus stăpânul în fața ușii fiului său și a rămas acolo.

Când tatăl lui Gabriel a intrat la el în dormitor, a constatat că băiatul avea dificultăți de vorbire și nu își simțea partea dreaptă a corpului. Părinții nu au stat pe gânduri și și-au dus copilul la spital. 

Băiatul suferise un atac cerebral

Medicul Sabih Effendi, neurochirurg și specialist în atacuri cerebrale din cadrul „Centrului Medical Memorial Hermann The Woodlands”, unde Gabriel a fost tratat, a acordat un interviu sursei citate anterior și a explicat de ce a contat enorm că Axel și-a trezit stăpânii la timp:

„Este uimitor faptul că părinții lui Gabriel au fost treziți de câinele lor și că i-a convins să coboare scările. În momentul în care cineva suferă un atac cerebral, neuronii mor...Dacă el nu ar fi fost găsit la timp și ar mai fi trecut 3-4 ore, creierul ar fi fost afectat de mult mai multe leziuni. Cu cât ar fi durat mai mult până când să ajungă să beneficieze de un tratament cu anticoagulante, cu atât ar fi crescut riscul ca partea dreaptă a corpului să-i rămână paralizată pentru tot restul vieții sau să nu mai poată vorbi...A fost înfricoșător. Îmi amintesc faptul că mama lui, dar și echipa noastră medicală, și-a făcut mari griji pentru el”.

De asemenea medicul a venit cu detalii legate de producerea unui atac cerebral. Arterele sunt formate din mai multe straturi, însă, uneori, unul dintre straturi ajunge să se rupă, fie din cauza unui accident, fie spontan. Odată ce se întâmplă așa, fluxul sanguin către creier se întrerupe sau se blochează complet. 

În ceea ce-l privește pe Gabriel, el a suferit un atac cerebral spontan. În aceste condiții, i s-au administrat imediat anticoagulante pentru restabilirea fluxului sanguin către creier. 

Adolescentul își amintește că în ziua de 26 august, când a suferit atacul cerebral, nu a avut dureri, dar că era extrem de amețit, confuz și că nu a reușit să-și ridice brațul drept sau să-l prindă de mână pe tatăl său. 

În același timp, mama lui Gabriel a dezvăluit cât de speriată a fost din cauza a ceea ce i se întâmplase fiului ei, ajungând să-și facă griji pentru viitorul său, în contextul în care acesta trece în ultimul an de liceu și practică fotbal: „Intră în ultimul an de liceu. Este și în echipa de fotbal. M-am gândit imediat că ne făcusem numeroase planuri și iată cum totul se poate schimba radical într-o clipă”.

Starea băiatului se îmbunătățește tot mai mult

La aproximativ două luni de la atacul cerebral, Gabriel a făcut „progrese uimitoare”, după cum a declarat, pentru aceeași sursă, medicul Sabih Effendi.

În momentul de față, adolescentul încearcă să recupereze orele pierdute la școală cu ajutorul unui profesor care vine acasă și, în același timp, este într-un program de terapie fizică, ocupațională și de limbaj în cadrul „TIRR Memorial Hermann” (un centru de recuperare din Texas). Stând de vorbă cu sursa citată, a mărturisit că se simte la fel ca înainte de atacul cerebral: „Mă simt la fel ca înainte”.

Familia lui Gabriel speră că acesta se va putea întoarce în scurt timp la școală, că se va bucura de ultimul an de liceu și că își va relua antrenamentele de fotbal.

În privința câinelui Axel, stăpânii săi intenționează să-i facă o medalie pe care să i-o prindă de zgardă. În încheierea interviului pentru „TODAY”, Amanda Tanner a precizat că: „Misiunea lui este să fie mereu în preajma lui Gabriel. Acum doarme mai mult în dormitorul lui, ușile acestei încăperi sunt mereu deschise pentru a putea ieși de acolo ori de câte ori dorește. Axel a fost dintotdeauna foarte sensibil și receptiv la emoțiile celor din casă”.

Câinele meu și-a dat seama că sarcina mea era în pericol.Mi-a salvat bebelușul