Ce este bacilul piocianic

Informații despre bacilul piocianic

Bacilul piocianic cunoscut îndeosebit sub denumirea de Pseudomonas aeruginosa cauzează o serie de infecții periculoase; numele provine de la pigmentul albastru piocianină pe care îl produce. Această bacterie este larg răspândită în mediul înconjurător, putând fi găsită în sol, apă și plante. Nu cauzează infecții în cazul persoanelor sănătoase, iar dacă apar au o formă ușoară. Formele grave de infecție apar în rândul celor care sunt deja spitalizați (infecțiile pulmonare sunt cele mai periculoase), suferind de o altă afecțiune sau persoanele cu un sistem imunitar slăbit. 

Bacilul piocianic reprezintă unul dintre patogenii des întâlniți în rândul infecțiilor intraspitalicești (nosocomiale) respectiv infecții ale sângelui, ale plămânilor, de tract urinar și ale rănilor chirurgicale, fiind transportat de personalul din spitale de la un pacient la altul fie prin mâini murdare, fie prin echipament medical contaminat (procedurile de igienă sunt extrem de importante în aceste locuri). Infecțiile pot să se dezvolte în orice parte a corpului, simptomele depind de partea corpului care este afectată, iar antibioticele sunt folosite drept tratament. Uneori pot avea consecințe fatale în cazul celor deja grav bolnavi în urma unor boli sau a unor tratamente de lungă durată.

Risc pentru bacilul piocianic

Infecțiile cu acest bacil sunt favorizate de mediile umede (apă și sol), fiind considerate infecții oportuniste (organismul cauzează îmbolnăvire doar când sistemul imunitar este deja afectat). Oamenii cu stare bună de sănătate nu sunt de obicei expuși vreunui risc. Însă cei spitalizați mai ales pentru o perioadă lungă de timp prezintă un risc crescut. Afecțiuni care cresc riscul de infecție: rănile de arsură, chimioterapie, diabet, fibroză chistică, HIV sau SIDA, prezența unui corp străin (ventilator mecanic sau cateter), o procedură invazivă (cum ar fi o intervenție chirurgicală), medicație care suprimă sistemul imunitar, precum cea care tratează cancerul (chimioterapie).
Îmbolnăviri ușoare precum iritații ale pielii și infecții ale urechii apar în cazul persoanelor sănătoase și pot fi observate după expunerea la jacuzzi și piscine care nu sunt suficient de bine clorinate. Infecțiile oculare pot apărea în cazul persoanelor care poartă lentile de contact dacă folosesc soluție de curățat lentile infectată. Bacilul piocianic oate afecta orice parte din corp, inclusiv ficatul, creierul, oasele și sinusurile.

Diagnostic pentru bacilul piocianic

Medicul va realiza o examinare fizică și va solicita istoricul medical și simptomele recente. Pot să preleveze o mostră de puroi, sânge sau țesut și să îl trimită la un laborator de analize care va verifica prezența Pseudomonas fie prin culturi sanguine, prin urocultură în cazul infecțiilor de tract urinar, cultura sputei și a secrețiilor respiratorii și analiza gazelor din sânge în cazul pneumoniei, culturi ale rănilor și a altor lichide și secreții din corp pentru arsuri, culturi Gram dacă este suspectată meningită.

Sfatul specialistului

Domnul doctor Paul Dragomir, Medic Primar Gastroenterologie, Medic Specialist Medicină Internă, Doctor  în Științe Medicale, Centrul Medical Medsana  ne-a împărtășit următoarele informații: 

Denumirea știintifică a bacilului piocianic este Pseudomonas aeruginosa. Este o bacterie aerobă gram-negativă ubicuitară, care se găsește la nivelul solului (precum și pe fructele și legumele crude) și în apă.

Este unul dintre principalii responsabili de producerea infecțiilor nosocomiale (intraspitalicești), în special în unitățile de terapie intensivă (unde colonizează echipamentele pentru ventilație mecanică - se poate izola în apa din recipientele folosite în tehnica de respirație asistată -  dar și pe cele destinate dializei).

În secțiile de neonatologie, se asociază cu creșterea morbidității și mortalității, în special la nou-nascuții prematur.

Infecțiile cu Pseudomonas aeruginosa apar în special la pacienții cu patologie ce presupune imunodeficiență (neutropenie - scădere a numărului unui tip de celule albe ce luptă împotriva infecțiilor, pacienți cu infecție HIV sau cu SIDA, pacienți cu arsuri grave pe un procent semnificativ din suprafața corporală), precum și la pacienții cu boli cronice (tumori maligne, diabet zaharat, fibroză chistică).

Este prezent și la nivelul tegumentelor și tractului digestiv, dar determină rareori infecții la pacienții cu status imunitar intact.

Patologia determinată poate fi reprezentată de infecții de tract urinar, pneumonie, meningită, afecțiuni cardiace (endocardită), oculare (ulcerații corneene), otice (otită externă), dermatologice.

Diagnosticul se realizează în laboratorul de microbiologie, prin cultura bacteriei pe medii specifice cu realizarea antibiogramei (testarea sensibilității acesteia la diverse antibiotice).

Tratamentul este reprezentat de administrarea de antibiotice, sub strictă supraveghere medicală și tratament specific, în funcție de localizare (pulmonară, meningeală, cardiacă, la nivelul tractului urinar etc).

Prevenirea infecției se face prin corecta dezinfecție și sterilizare a echipamentelor medicale, plasarea pacienților cu imunosupresie în saloane speciale. Eradicarea bacteriei dintr-o zonă contaminată este deosebit de dificilă.

La nivel individual este necesară igiena corectă a mâinilor, folosirea de săpun lichid. Tratamentul antibiotic pentru alte cauze trebuie făcut doar la recomandarea medicului, pentru a împiedica dezvoltarea rezistenței bacteriene (inclusiv a Pseudomonas aeruginosa).

Tratament pentru bacilul piocianic 

Pentru tratamentul infecțiilor cu bacilul piocianic sunt necesari agenți antimicrobieni. O terapie combinată de medicamente este de obicei recomandată pentru tratamentul inițial empiric al unei infecții (antibiotic beta-lactamic cu aminoglicozide), în special când vine vorba despre pacienți cu neutropenie, bacteriemie, sepsis, infecții respiratorii superioare grave sau formarea de abcese. Alegerea antibioticului depinde de localizarea și extinderea infecției și de tiparele locale de rezistență. În ceea ce privește alimentația, este important ca aceasta să fie una corespunzătoare, urmărind îndeosebi prevenirea malnutriției. Pacienții care necesită un aport energetic crescut trebuie să beneficieze de un raport mai mare de grăsime față de nonproteine; se recomandă evitarea dietelor cu cantități mari de carbohidrați (producția crescută de dioxid de carbon determină dificultate în respirație și chiar respirație asistată mecanic). 

Prognostic și prevenție

Infecțiile urechii și ale pielii în urma folosirii în comun a bazinelor și piscinelor sunt de obicei ușoare. Infecțiile grave pot fi fatale dacă nu sunt tratate imediat; tratamentul prompt cu antibioticul corect va grăbi durata de recuperare.
Spălarea mâinilor și curățarea echipamentului din spitale poate ajuta în prevenirea infecției. Evitați folosirea în comun a piscinelor care nu sunt întreținute corespunzător; curățați cu săpun echipamentul de înot și faceți duș după ce ieșiți din apă; uscați urechile după înot. În cazul persoanelor spitalizate, comunicați personalului dacă bandajele par slăbite sau umede, dacă tuburile sau cateterele par lărgite și asigurați-vă că înțelegeți pe deplin tratamentul sau procedura pe care v-a stabilit-o medicul. Diabeticii trebuie să discute despre modalități care pot ține sub control glicemia înaintea oricărei proceduri medicale.

Mulțumim domnului doctor Paul Dragomir pentru ajutorul acordat în realizarea articolului. 

Surse: www.healthline.com; www.oncoprof.net; www.everydayhealth.com