10 întrebări ridicole care îmi sunt puse ca mamă a 5 copii

Nu este deloc ușor să crești 5 copii, dar este o binecuvântare pentru mine și soțul meu și noi exact așa o vedem. În niciun caz ca pe un chin sau o corvoadă și deloc ca pe o decizie de viață greșită. Îmi este foarte greu să accept și să nu mă las afectată de faptul că societatea are tendința să ne judece și să presupună aberații doar pentru că am ales să avem o familie mare, mai ales când zilnic îmi sunt adresate întrebări ridicole, care mă scot din sărite. Așa că, dragi părinți și nepărinți, dacă vă iese în cale o familie cu mulți copii, evitați să puneți întrebări părinților precum cele de mai jos. Pentru că veți primi răspunsurile de la mine chiar acum. Ca să scăpați de curiozitate.

• 1. Sunt toți copiii tăi?

Da, Chiar sunt toți ai mei. Am născut 4 dintre ei, am adoptat unul. Dar toți sunt ai mei. Uneori se mai insinuează unul sau doi alți copii din vecini și, într-adevăr devin puțin dezorientată când îi număr. 

• 2. Au toți același tată?

Mă credeți sau nu, dar s-a întâmplat să fiu întrebată asta chiar de către oameni complet necunoscuți, pe stradă. Și de fiecare dată sunt șocată cum de poate cineva să aibă un asemenea tupeu, să intre cu cizmele în viața mea intimă. Da, au toți același tată și nu văd ce importanță are asta pentru propria ta viață? Cu ce ești mai satisfăcut sau mai realizat dacă știi răspunsul la această întrebare?

• 3. Ești pocăită?

Nu, nu sunt. Și sunt convinsă că nu trebuie să fii ca să ai mulți copii și religia mea nu are nicio legătură cu asta. Mai sunt ferm convinsă și de faptul că toate religiile permit cuplurilor căsătorite să se reproducă. Din nou, nu văd plus valoarea pe care această informație o oferă propriei tale vieți.

• 4. Au fost toți planificați?

Ți-aș răspunde la această întrebare în detaliu, exact momentul când s-a produs concepția și cum i-am născut pe fiecare în parte. Iar când îmi pui această întrebare intruzivă și de față cu proprii mei copii, chiar ai pretenția să îți răspund ca și cum ei nu ar fi acolo?

• 5. Cum reușești să îi hrănești pe toți?

Păi, cum să zic, soțul meu muncește, eu muncesc și la final de lună primim un salariu. Și cu acel salariu mergem la magazin și cumpărăm de mâncare. Și apoi gătesc și le pun copiilor de mâncare pe masă. Din păcate, nu avem decât un set de 6 farfurii, așa că unul dintre membrii familiei trebuie să aștepte. 

• 6. Ai terminat cu făcutul de copii?

Da, gata, am terminat. Cine, în deplinătatea facultăților mentale, ar face al șaselea copil? Este un număr ridicol de mare de copii și nu îmi pot imagina cum aș reuși să îi hrănesc, să îi îmbrac, să îi iubesc în astfel de condiții inumane?

• 7. Cum îți permiți să susții financiar 5 copii?

Nu prea îmi permit. Facem credite peste credite și vom plăti la ele și când vom fi în azilul de bătrâni. Dar i-am făcut într-un număr atât de mare ca să ne asigurăm că ne vor ajuta să le plătim mai repede când vor deveni adulți. 

• 8. Cum reușești să îi educi?

Să fim serioși, sunt doar 5, nu o clasă de 30 de copii, nu sute. Uite că le știu numele la fiecare, vârsta, și uneori chiar știu ce le place, ce teme au, ce fac la școală, ce prieteni au și care stă prea mult pe gadgeturi. 

• 9. Reușești să mai ai o viață personală?

Păi, asta este viața mea personală. Nu îmi doresc nimic altceva decât să petrec timp cu ei și cu soțul meu. Și, da, reușesc să mă duc la salon, să îmi fac o manichiură, să mă uit la un serial, să mă retrag la mine în dormitor să citesc o carte sau să fac din când în când un duș. Nu sunt sclav, nici menajeră, nici angajată full-time. Am o familie care mă susține prin implicare zilnică în tot ce presupune o viață de familie. 

• 10. Tu și soțul tău mai apucați să faceți sex?

Pe lângă faptul că este o întrebare extrem de intruzivă și de intimă, nu interesează pe nimeni altcineva decât pe mine și pe soțul meu viața noastră sexuală. Dar ca informație, reușim să facem sex, am făcut-o de 4 ori, ca rezultat am născut 4 copii și apoi am renunțat, că era prea mare efortul și am adoptat unul. 

Închei scriind din cușca mea de mamă sclavă, în timp ce copiii urlă la mine că le e foame, soțul e frustrat că am dat toți banii pe mâncare și eu mă pocăiesc pentru alegerile mele. Și vă mai spun că evident că acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare ca o lecție prin care să priceapă toată lumea că întrebările curioase despre viața unei familii cu mulți membri (și nu numai) sunt intruzive, enervante și nelalocul lor. 

Citește și:

• Am 9 copii și reușesc să îi hrănesc cu mai puțin de 10 lei pe zi
• Am 10 copii. Diferența de vârstă dintre primul și ultimul este de 29 de ani. Cum arată familia mea
• Avem 16 copii. Eram săraci și aveam 6 joburi, acum avem o vilă și le cumpăr copiilor mașini de zeci de mii de euro