Numele acestei metode de educatie provine chiar de la Edward Harkness, magnat al industriei prelucrarii petrolului din SUA, care , la sfarsitul anilor'20 ai secolului tecut, s-a oferit sa sprijine financiar "Philip Exeter Academy" (din statul New Hampshire). In acea perioada, institutia dorea sa se extinda pentru a putea primi un numar cat mai mare de elevi si studenti.
E.Harkness i-a trimis directorului academiei si colegiului o scrisoare, in care ii transmitea ca le va acorda o donatie importanta, cu conditia ca programul de invatamant de acolo sa se transforme, astfel incat "sa imbunatateasca educatia din America". Directorul de la Exeter a lucrat cativa ani la o noua programa, iar in anul 1930 i-a trimis lui Harkness un plan, prin care se dorea transformarea pedagogiei bazate pe rolul principal al profesorului intr-una in care elevii/studentii sa stea grupati la o masa si sa discute pe diferite teme, fiecare spunandu-si punctul de vedere. Rolul cadrului didactic trebuia sa fie doar de a indruma discutia acestora, astfel incat fiecare sa-si poata gasi, in propriul ritm, propria modalitate de a invata ceva nou.
De altfel, Harkness isi exprimase deja opinia in ceea ce priveste o noua metoda de invatamant: "Ceea ce am in minte este o clasa in care sa se stea in jurul unei mese speciale, iar profesorul va vorbi in asa fel incat fiecare sa se simta ca la o conferinta si sa aiba curajul sa discute cu ceilalti". Masa "speciala" a lui Harkness va suferit diverse modificari de-a lungul timpului (initial a fost ovala, simpla, iar dupa aceea si-a pastrat forma ovala, dar i-au fost adaugate un fel de "sertare", care sa poata fi trase de dedesubtul ei), pana cand s-a transformat in "masa datorita careia participantii la lectie se pot privi in ochi, isi pot exprima opiniile si pot scrie".
Activitatea de invatare la o asemenea masa a dat numele unei noi metode de invatamant, prin care elevii pot discuta pe teme din orice domeniu, de la literatura,matematica, istorie, pana la stiinta. Fiecare isi spune punctul de vedere, opinia individuala este ascultata, respectata si "rafinata" apoi de cadrul didactic, care are datoria de a-l incuraja pe fiecare participant sa-si dezvolte gandirea critica.
Se va dezvolta un curriculum centrat pe copil, in care nu este cel mai important ce se invata, ci cum se invata. Disciplinele de studiu, propuse la Exeter la sfarsitul anilor'30, au ramas valabile si astazi: literatura, matematica, istoria, discipline legate de stiinta si tehnologie, arta, dar si educatie fizica. In cadrul fiecareia se organizeaza discutii,este promovat lucrul in echipa, se invata asumarea riscului (in sensul in care iti exprimi punctul de vedere, iar ceilalti pot fi sau nu de accord cu acesta), iar procesul de invatare este constructiv si stimulativ.
II. Cum se aplica principiile Harkness in prezent
Asa cum am vazut mai sus, metoda Harkness adduce in centrul atentiei
copilul. De-a lungul timpului a fost adaptata pentru a fi adecvata si
copiilor cu varste mai mici (incepand cu 4-5 ani), fiind aplicat in
numeroase institutii de invatamant din SUA.
Plecandu-se de la premisa ca orice copil trebuie sa aiba parte de o dezvoltare complexa, organizarea spatiului este adaptata pentru a-i asigura dezvoltarea sociala, emotionala, cognitiva, dar si pe cea fizica.
In ceea ce o priveste pe cea din urma, copiii au ocazia sa se catere,
sa alerge, sa mearga pe triciclete , sa faca exercitii de mentinere a
echilibrului, sa practice un port de echipa.
La gradinita,prima activitate din interior cu care se incepe ziua, de altfel una din cele mai importante,este "Circle time".
Rolul educatorului se limiteaza la "a-i ghida" pe copii in timpul
discutiei, lasandu-le fiecare posibilitatea de a se exprima. Prin
intermediul acestei activitati se urmareste ca cei mici
sa realizeze conexiunea dintre ganduri si limbaj, sa gandeasca logic
in timp ce asculta, observa si dau explicatii, precum si sa socializeze.
Dupa "Circle time", copiii se implica in cele mai diverse activitati.
Mobilierul (masute, scaune, dulapuri, rafturi etc.) este organizat pe centre de activitate,
astfel incat copiii sa interactioneze unul cu celalalt, dar si cu
materialele didactice, fie in grupuri mai mari, fie in grupuri mici.
Centrul de literatura si limbaj
cuprinde carti, jocuri cu litere, reviste, caiete si diferite jocuri cu
sunete. Aici copiii se uita pe carti, asculta povesti, invata sa
receptioneze un mesaj, isi exprima opinia in legatura cu ceea au auzit,
compun ei insisi povesti.
Centrul de activitati matematice
reuneste materiale menite sa-i familiarizeze cu cifrele, cu numaratul,
cu masuratul, comparatul, cu formele geometrice,cu intelegerea
conceptului de timp si chiar cu operatii matematice simple (adunarea si
scaderea).
Centrul dedicat jocurilor de rol
asigura "recuzita"necesara pentru ca cei mici sa "se transforme" in
ceea ce vor (de la articole vestimentare, accesorii, mobilier de papusi,
seturi de picnic, pana la telefoane in miniatura sau cosuri de
supermarket).
Centrul pentru stiinta
incurajeaza copiii sa observe diferite fenomene, sa experimenteze, sa
foloseasca instrumente precum lupa sau microscopul,sa lucreze in echipa,
sa-si formuleze propriile concluzii, confruntandu-se apoi cu ceilalti.
Centrul de constructii ii
invata sa colaboreze, sa descopere avantajul de a nu lucra singuri, sa
foloseasca cunostintele si opiniile celorlalti pentru a-si imbogati
cunostintele, precum si sa inteleaga notiuni precum "suprafata",
"marime" si "functionalitate" a unei constructii.
In afara activitatilor din aceste "centre", copiii studiaza "Artele Frumoase"
(arta plastica, dans, muzica). Micutii realizeaza obiecte hand-made,
bricoleaza, picteaza, viziteaza expozitii si sunt rugati apoi sa
"reproduca" diverse lucrari expuse acolo. Practic, isi dezvolta creativitatea, indemanarea, motricitatea fina, simtul estetic.
Odata ajunsi la scoala, copiii studiaza discipline diverse (literatura, matematica, stiintele naturii, istorie, "Artele Frumoase", educatie fizica), punandu-se accentul atat pe intelegerea lumii in ansamblul ei, cat si pe aspectele practice ale vietii de zi cu zi (de exemplu, copiii isi fac propria gradina)
In clasele a III-a si a IV-a invatatorii insista pe formarea unor grupuri de invatare (in cadrul disciplinelor de studiu mentionate), astfel incat copiii sa invete sa colaboreze, sa raspunda provocarilor,dar si sa-si extinda interesele si abilitatile.
Vor merge impreuna la expozitii si targuri, vor canta la festivaluri,
isi vor publica reviste si carti, vor face sporturi de echipa si isi vor
forma o imagine pozitiva atat despre ei insisi, cat si despre ceilalti.
Obiectivul principal al unui asemenea program de invatare este ca orice
copil sa aiba o atitudine pozitiva fata de scoala in particular si
fata de procesul de invatare in general, pe care sa o mentina pe
parcursul intregii vieti.
III. Activitati inspirate de metoda Harkness, pe care le poti face impreuna cu copilul
Tinand cont de faptul ca orice copil are nevoie de o dezvoltare complexa
(la nivel cognitiv, emotional, social dar si fizic), de cunostinte din
toate domeniile, pe care sa le acumuleze si datorita interactiunilor cu
ceilalti, este nevoie sa se implice in activitati variate. Ca parinte va
trebui sa i le propui pe cele mai interesante, curricula Harkness
(implementata cu succes in institutii prestigioase de invatamant din
SUA) putand fi o sursa de inspiratie. Nu uita insa ca rolul
tau este sa-l ghidezi, nu sa faci lucruri in locul sau, sa-i lasi
libertatea sa observe, sa creeze, sa socializeze, intr-un cuvant sa
descopere cum sa invete.
Iata cateva sugestii de activitati:
"Micul gradinar"
Copilul se va familiariza cu un aspect din viata practica atunci cand veti planta niste flori in gradinita din curte sau din fata blocului.
Veti avea nevoie de niste flori in ghiveci (sa se poata scoate usor), de
niste manusi de gradinar, de o lopetica, de o stropitoare si ,
eventual, de pamant special pentru flori. Faceti mici gropite pe locul
unde vreti sa plantati florile, apoi le scoateti din ghiveci.
Plantati-le si adaugati putin pamant special pentru flori pentru a va
asigura ca vor rezista mai bine. Roaga-l pe copil sa le ude cu
stropitoarea.
Cu siguranta ca micutul se va mandri cu florile plantate, ingriijndu-le zi de zi.
"Zgomotele casei"
Este un joc de dezvoltare al abilitatilor fonetice, copiii invatand sa-i asculte pe ceilalti, familiarizandu-se cu o gama larga de sunete din mediul in care traiesc.
Se va forma un grup ( de 4-6 copii), iar copiii se vor aseza la o
masuta. Intreaba-i daca isi amintesc ce sunete au auzit prin casa,
indrumandu-i sa vorbeasca pe rand. Regula este ca fiecare sa-i asculte
cu atentie pe ceilalti pentru a nu exista repetitii. Dupa fiecare
raspuns, copilul va reproduce sunetul respectiv, apoi tot grupul il va
imita.
Ii poti ajuta, dandu-le cateva idei, de tipul: "Cum face o usa
trantita?", "Ce se aude cand sunt spalate vasele?", "Cum face mixerul"
etc.
Vizitati impreuna o expozitie inedita
Mergeti la o expozitie mai inedita, cum ar fi o expozitie de obiecte casnice obtinute din material neconventionale. Scopul vizitei nu este doar socializarea si familiarizarea copilului cu toate formele de arta, ci si de a alege de acolo o lucrare pe care sa incercati sa o reproduceti acasa.
Cu certitudine ca printre obiectele de acolo veti gasi si farfurii,
cani, boluri sau pahare din "papier- mâché" (un amestec de hartie si
lipici care, atunci cand se usuca, devine solid si se poate modela). De
aceea, puteti face si voi acasa, de exemplu, un bol pentru popcorn, nu
inainte de a pregati "papier- mâché" (pentr un plus de rezistenta
amestecati bucatele de hartie cu aracet au cu adeziv pentru tapet).
Pentru inceput, fa rost de un bol de plastic. Imbraca-l in folie de
plastic lipita cu scotch, pregatind astfel forma pentru papier- mâché.
Acopera exteriorul bolului cu papier- mâché.Lasa-l sa se usuce complet,
indeparteaza forma si folia de plastic.
Decoreaza exteriorul bolului lipind "buline" suprapuse din hartie
creponata colorata. Dupa ce exteriorul s-a uscat, poti decora cu hartie
creponata si interiorul bolului.
Organizati un fel de "circle time"
Fii gazda unui "circle time" pe o tema indragita de copii, cum ar fi
padurea tropicala. Invita la tine un grup de 3-4 prieteni ai copilului
tau, care se vor aseza la o masuta si vor trebui sa discute tot ceea ce
stiu pe aceasta tema. Pune-le la dispozitie creioane colorate, carioca,
coli simple de hartie sau plastelina. Ramai alaturi de ei, dar nu
interveni decat in momentul in care observi ca discutia se afla in
"impas"(fie cineva nu stie ce sa spuna, fie nimeni nu observa o
greseala)
Fiecare participant va putea semnala un aspect stiintific (cum ar fi
faptul ca in padurea tropicala ploua zilnic),va putea spune o poveste,
va desena sau va modela din plastilina ceva legat de padurea tropicala
(de exemplu, o floare sau un animal). Cine stie va putea sa cante un
cantecel pe tema aleasa.
Este o activitate utila copiilor, care vor invata sa se asculte, se vor exprima liber si vor invata unii de la altii, acumuland noi cunostinte.
Incurajeaza-ti copilul sa participe la competitii de "debate"
Daca ai un copil mai mare de clasa a IV-a, ii puteti propune sa
participe la concursuri de "debate". Acestea sunt foarte diverse, de la
discutii pe teme de istorie, geografie, literatura, pana la ecologie.
Important este sa fie vorba de un domeniu care sa-l intereseze si
pentru care sa se documenteze cat mai mult pentru a fi la curent cu
ultimele noutati si descoperiri.
Copilul isi va dezvolta abilitatea de a-si exprima punctul de vedere, de
a-i asculta pe ceilalti, dar si de a lucra in echipa, acumuland
cunostinte ce-i vor fi utile.
Surse:
http://www.exeter.edu/admissions/109_1220_11688.aspx
http://www.exeter.edu/documents/Exeter_Bulletin/FA06_Men_Behind_the_Plan.pdf
http://www.stevensonschool.org/academics/carmel/curriculum/prek/index.aspx
http://www.stevensonschool.org/academics/carmel/curriculum/grade1/index.aspx
http://www.stevensonschool.org/academics/carmel/curriculum/grade4/index.aspx
http://www.stevensonschool.org/academics/carmel/curriculum/grade68arts/art/index.aspx
***Fii creativ! (traducere din limba engleza de Meropi Papagheorghe), Ed.Rao, Bucuresti, 2013
Surse foto:
http://1.bp.blogspot.com/
http://www.epa.gov/