Potrivit europe1.fr, în ultima perioadă în Franța se vorbește tot mai des despre „al treilea val psihiatric”, survenit ca urmare a creșteriii numărului de solicitări pentru servicii de psihiatrie pediatrică.
Spre exemplu, la spitalele universitare din Strasbourg, angajații serviciilor de call-center cu greu mai fac față telefoanelor primite zilnic. Conform en24news.com, o angajată a mărturisit că: „Avem zece persoane la rând, fiecare caz mai urgent decât altul”. Aceasta nu s-a ferit să vorbească despre cât sunt de disperați sunt cei care sună pentru ca micuții lor să poată primi ajutor psihiatric: „Am auzit și multe familii plângând la telefon. Cel mai recent a fost de la o mamă al cărei băiețel a venit acasă și i-a spus: „Chiar trebuie să mă sinucid?”
Într-o intervenție pentru „France inter”, Angèle Consoli, medic psihiatru pediatru în cadrul spitalului „Pitié-Salpêtrière”, a atras atenția asupra unei tedințe îngrijorătoare în Franța: a crescut tot mult numărul copiilor care ajung să fie internați în spitalele de psihiatrie, fie din cauza depresiilor, fie din cauza stărilor accentuate de anxietate sau chiar a tentativelor de suicid: „Este dovada din teren, tot mai mulți colegi de pe întreg teritoriul spun că sunt multe cereri de îngrijire, de consultații, de recomandări pentru spitalizare, de tentative de suicid în rândul tinerilor, cazuri care impun îngijire specială psihiatrică. De asemenea, sunt și date care arată o creștere a simptomelor de tip depresiv la copiii mai mici de 15 ani, cu o creștere a prezentării la serviciile de urgență, urmată de o creștere cu 80% a internărilor după aceste prezentări.”
Angèle Consoli, pédopsychiatre, membre du Conseil scientifique: "Dans le champ de la petite enfance (0-3 ans), il y a aussi une vigilance à avoir" #le79Inter pic.twitter.com/GwS2EfYwSi
— France Inter (@franceinter) March 22, 2021
Sursă poză: twitter.com
Medicul psihiatru a ținut să-i avertizeze pe părinți cu privire la manifestările copiilor care ar trebui să-i îngrijoreze: „Există anumite semne care ar trebui să-i avertizeze pe părinți: o schimbare de comportament, ceea ce noi numim ruptură față de starea anterioară. Dacă un copil este mai iritabil, mai coleric, mai exploziv, dacă are tendința să se izoleze...Acestea sunt semnele care trebuie să alerteze, atât la școală, cât și în mediul de acasă. Trebuie să fim vigilenți: există un impact asupra sănătății mentale...”. De asemenea, a precizat și cum ar trebui să acționeze părinții odată ce sesizează asemenea manifestări la copiii lor: „Dacă se întâmplă așa, trebuie să se discute cu copilul, indiferent de vârsta acestuia, alegând cuvintele potrivite. Să îl întrebăm ce îl îngrijorează, ce îi provoacă temeri.”
Nu în ultimul rând, Angèle Consoli a subliniat faptul că situația actuală, generată de pandemie, „are impact direct asupra dinamicii familiale și asupra stării de bine a copiilor...este nevoie de ajutor, de susținere...”.
Printre efectele pandemiei asupra sănătății psihice a copiilor experții vorbesc despre așa-numitul „efect de oală sub presiune”. Iată la ce se referă acesta: „De luni întregi au ținut totul în ei, iar acum totul explodează.”.
Printre cauzele responsabile de apariția problemelor ce țin de sănătatea mentală a copiilor se vorbește în special despre izolare, despre singurătate, despre lipsa ieșirilor în aer liber, despre perioadele îndelungate în care s-a învățat online, despre stresul prelungit și despre multitudinea restricțiilor generale impuse de pandemie.
Un medic psihiatru a precizat că spitalele se confruntă și cu o creștere alarmantă a tentativelor de suicid la adolescenți: „Avem de obicei câteva cazuri într-un an, dar acum avem deja 4 de la începutul anului până acum.”
Din acest punct de vedere, s-a atras atenția asupra locurilor insuficiente din spitalele specializate în tulburări psihiatrice pediatrice, în aceste condiții putând surveni situații în care să dureze până când se va putea găsi un loc disponibil.
De exemplu, un studiu publicat online în august 2020 a pornit de la analizarea unor studii anterioare, a unor articole și ghiduri privind sănătatea mentală a copiilor și adolescenților din perioada pandemiei. În baza acestora, au putut fi formulate următoarele concluzii:
Mai exact, oamenii de știință s-au referit la copiii cu diverse disfuncționalități legate de neuro-dezvoltare, dar și de comportament sau de exprimare a emoțiilor. Principala problemă cu care se confruntă aceștia în pandemie se leagă cu precădere de agravarea unor probleme din cauza restricțiilor impuse și a schimbării rutinelor zilnice.
Spre exemplu, s-a precizat că un copil ce suferă de autism poate fi tentat să se izoleze tot mai mult și chiar să-și facă singur rău. De asemenea, cei ce suferă de ADHD pot fi mai agitați ca de obicei, iar celor ce au grijă de ei le poate fi deosebit de dificil să-i implice în activități care să le fie benefice.
În primăvara anului trecut, Directorul Regional al OMS pentru Europa, medicul Hans Henri P.Kluge, a explicat care pot fi consecințele perioadelor de izolare asupra copiilor: „Deși copiii sunt receptivi la schimbare, le va fi greu să înțeleagă schimbările care au survenit și mai ales copiii mai mici pot fi mai predispuși iritabilității sau furiei. Copiii pot descoperi că au nevoie să se simtă mai aproape de părinții lor, solicitându-i mai mult, ceea ce va determina, ca părinții sau alți adulți care au grijă de ei să fie sub presiune”
Hans Henri P.Kluge a venit și cu câteva soluții pentru ca părinții să poată gestiona cu mai multă ușurință perioada dificilă de izolare: „Acestei probleme se pot adresa strategii simple, cum ar fi să li se acorde dragostea și atenția de care au nevoie pentru a-și învinge temerile, dar și să fim sinceri cu copiii, explicându-le ce se întâmplă într-un mod cât mai accesibil pentru ei...Să ajutăm copiii să găsească moduri în care să se exprime prin intermediul activităților creative, să le dăm posibilitatea de a avea un program zilnic- prin stabilirea de rutine, mai ales dacă nu mai merg la școală- toate acestea pot fi benefice”.
Medicul Mihai Craiu, medic primar pediatru în cadrul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din București, a dat exemple despre posibilele consecințe ale izolării din pandemiei asupra sănătății copiilor. Într-o intervenție pentru Digi24, medicul a venit cu următoarele mențiuni: „Am văzut o mulțime de manifestări, de la leșin, ticuri, nevroze, importate fie de la bunicii cu care stau mult timp, fie de la lipsa socializării, fie pur și simplu de la excesul de ecrane...Această lipsă de mișcare și de interacțiune, toată această gimnastică emoțională pe care trebuie s-o avem când ne întâlnim cu mai mulți, pe care trebuie să-i convingem de ceva - să ne dea jucăriile lor, sau lucrurile lor, sau să facem ceva împreună - a dus la o aplatizare a rezonanței afective și au venit toate emoțiile negative...”.
A adus în discuție, printre efectele pandemiei asupra sănătății psihice a copiilor și adolescenților, inclusiv creșterea tentativelor de suicid: „O serie întreagă de suferințe care nu au niciun substrat la analize - și am făcut electrocardiograme, măsurători de tensiune și glicemii - și nu au nicio boală a corpului, dedesubt. Este numai o traumă emoțională și ceea ce este mai trist este că adolescenții - cel puțin cei care au în față examene și momente dificile - aceștia au dezvoltat într-o proporție îngrijorătoare, spune un studiu din Pediatrics, idei suicidale. Chiar trebuie să ne gândim că lipsa unor interacțiuni normale, omenești, are un decont”.
