Poți vorbi orice cu un copil, fără să-i lezezi inocența, dacă știi cum să abordezi lucrurile. Cu toate acestea, părinții sunt foarte temători și precauți când vine vorba despre subiectul sexualității, evitând pe cât posibil să aducă vorba despre acest lucru.
Dar această atitudine poate fi în detrimentul copilului, care va trăi cu impresia că există un lucru rușinos, despre care nu se vorbește. În felul acesta, el poate cădea mai ușor victimă unui abuzator manipulativ, iar apoi poate ascunde ce i s-a întâmplat, pentru că îi este prea rușine să vorbească.
Copilul trebuie să știe destul de repede care sunt părțile corpului pe care străinii nu trebuie să le atingă și cât de important este să vină la părinți dacă o persoană îi propune lucruri pe care nu le înțelege. Explică-i că nu este nimic rușinos la corpul său, dar sunt persoane care fac lucruri rele și trebuie să se ferească de ele. Învață-l că nimeni nu are dreptul să-i ceară să păstreze un secret față de părinți. În felul acesta, faci prima acțiune de prevenție, care l-ar putea salva la un moment dat pe copilul tău.
Odată ce începe să înțeleagă cum funcționează corpul, copilul trebuie să știe ce înseamnă excitare și de ce poate simți plăcere în anumite zone din corp.
Din nou, este un subiect dificil pentru părinți, dar este esențial pentru copil să înțeleagă că, dacă o atingere din partea cuiva îi provoacă plăcere, nu înseamnă că este și bună. Copiii nu fac diferența dintre plăcut și bun, de aceea pot cădea în plasa abuzatorilor și pedofililor.
Explică-i copilului că nimeni nu are voie să-l atingă în zonele intime, pe piept sau pe gură.
”Un lucru care îi face pe copii foarte vulnerabili este să întâlnească un molestator priceput, care are grijă ca victima să simtă excitare. adică să se simtă bine. Iar atunci când i se explică copilului că plăcerea este tot una cu dragostea, poate cădea mult mai ușor în plasa unui violator.”, arată Janet Rosenzweig, director la The American Professional Society of the Abuse of Childen.
Sursa foto: Pinterest
Dacă mulți părinți au dificultăți să vorbească despre sex copiilor atunci când sunt prea mici, sunt și alții care consideră că au copii suficient de mari, ca să nu mai fie nevoie să le vorbească ei despre sexualitate. Există prejudecata: ”Adolescenții știu mai multe ca noi.”, dar nu este chiar așa.
Oricât de mare ar fi copilul tău, are nevoie de sfaturile tale și de explicațiile pe care poți să i le dai. Poate că înțelege anumite lucruri despre sex, dar nu înseamnă că pricepe cu adevărat câte forme poate lua abuzul sexual. În plus, sunt raportate numeroase cazuri în care copilul este abuzat de un adolescent mai mare și nici măcar nu-și dă seama că este vorba tot de un abuz sexual.
”Nu putem să ținem copiii într-o bulă de protecție. De aceea, este absolut necesar să avem cu ei aceste discuții inconfortabile. ca să-i învățăm cum să se protejeze. Dacă le vorbim deschis, vor înțelege că pot veni oricând să ne spună dacă le este teamă de ceva sau li s-a întâmplat ceva, fără ca noi să le dăm senzația că este rușinos să vorbească. ”, arată Rosenzweig.
Dacă copilul tău pare refractar la acest subiect, poți să-i trimiți un link cu articole despre abuz, pentru că sunt șanse mari să le citească.
Un abuzator poate proveni din orice mediu, așa că ar trebui să fii atent la toate persoanele cu care copilul vine în contact, de la profesori și antrenori până la copii mai mari sau persoane cu care copilul se întâlnește ocazional. Dar cum să faci acest lucru, fără să devii paranoid?
În primul rând, vorbește cu copilul după fiecare activitate sau întâlnire pe care o are, încercând să dai atenție întotdeauna vorbelor sale, dar și limbajului corporal. Dacă ai de obicei astfel de conversații, copilul nu se va simți inconfortabil să-ți povestească anumite lucruri care îl neliniștesc, astfel că poți preveni ceva mai grav, înainte să se întâmple.
Este bine să eviți să lași copilul în contexte în care este izolat cu alți adulți sau adolescenți, mai ales dacă simți că ar putea fi ceva riscant. Este preferabil ca cel mic să participe la diferite activități de grup sau să meargă cu prietenii în locuri publice.
Acest lucru este destul de dificil, pentru că nu sunt tot timpul semne fizice. Trauma se manifestă diferit de la un copil la altul. Dacă, totuși, văzând anumite manifestări ale copilului, instinctul îți spune că s-a întâmplat ceva cu el, este cazul să investighezi lucrurile mai în profunzime.
Chiar și semne precum creșterea în greutate, faptul că un copil începe să poarte haine tot mai largi și mai neatrăgătoare, că începe să consume substanțe sau își taie brusc părul, pot fi semnale că s-a înâmplat ceva cu el. Sunt moduri de a-și ascunde rușinea sau de a face față durerii, de a nega ceea ce i s-a întâmplat.
Copiii care trec printr-un abuz pot încerca să pară cât mai neatractivi, de teama de a nu intra din nou în vizorul abuzatorului.
În general trăim cu mitul ”străinului celui rău”, care îi pune în pericol pe copiii noștri. În realitate, mai mult de 90% dintre cazurile de abuz asupra copilului sunt fapte ale unor persoane cunoscute, din anturajul copilului sau al nostru, ba chiar din propria familie.
Nu uita că abuzul poate fi produs de cineva în care ai încredere, așa că încearcă să fii mereu conștient de lucrurile care se întâmplă în ograda ta.
Persoanele care abuzează copii se comportă, în rest, absolut normal, cu toate că, dacă ești atent, poți băga de seamă că încearcă să rămână singure cu copiii sau să stea cât mai mult în apropierea lor.
Sursa foto: Pinterest
Dacă trăiești situația dramatică în care copilul tău- sau orice alt copil- vine la tine și îți spune că a fost abuzat, primul lucru pe care trebuie să i-l spui este ”Te cred!”
Aceste cuvinte sunt un deschizător de drum. Nu îl lua la întrebări. Lasă profesioniștii să facă asta, pentru a nu-i face rău copilului și a-l pune în situația de a retrăi abuzul, înainte să fie pregătit. Cei care sunt pregătiți în domeniul abuzului îl vor ajuta pe copil să treacă prin această traumă.
Unul dintre cele mai grele lucruri pentru un părinte al cărui copil a fost abuzat este să treacă peste sentimentele de vinovăție. Dar nu lăsa copilul să simtă durerea ta și să aibă senzația că este și el vinovat pentru că te-a făcut să suferi.
Laudă-l pe copilul tău pentru că a avut curajul să-ți spună despre abuz. Pentru el, faptul de a-și călca pe inimă și a-ți vorbi despre un lucru atât de traumatizant este un adevărat act de eroism.
Sursa foto: Pinterest
