Jocurile de construcție sunt o modalitate la îndemână pentru a stimula dezvoltarea diferitelor abilități la copii, cum ar fi coordonarea ochi-mână, găsirea de soluții pentru a rezolva o problemă, motricitatea fină sau gândirea logică. În privința acesteia din urmă, o variantă de activitate în care l-ai putea implica pe copil este următoarea: apucă-te să construiești, fără a fi văzută, un turn din piese de Lego. După aceea, spune-i copilului: „Poți să faci și tu unul la fel?”
În funcție de vârsta pe care o are copilul, poți să începi cu un turn simplu, format din 2-3 piese, după care poți să realizezi turnuri ceva mai complicate. Ca să-l provoci, i-ai putea da instrucțiuni precum: „Piesa de culoare albastră nu va fi în vârful turnului”, „Piesele de galbene nu stau în partea de jos a turnului” etc. Construind turnuri, vei crea ocazia pentru a-l învăța pe copil și concepte cum ar fi: „mai înalt/mai scund”, „mai multe/mai puține” sau îl poți obișnui, treptat, să realizeze calcule simple. De pildă, i-ai putea explica: „În acest turn ai patru piese, dar tot patru sunt și în aceste două turnuri mici, formate din câte două piese.”
Când intenționezi să-l înveți pe copil să realizeze comparații în ceea ce privește dimensiunea obiectelor, folosește-te și de un exercițiu menit să-i dezvolte logica. Apelează, de exemplu, la trei jucării îndrăgite, care sunt foarte diferite în ceea ce privește dimensiunile. Așează-le la rând, în ordinea mărimii, și arată-i diferența dintre ele. După aceea nu le vei mai așeza ordonat, în funcție de mărime și îl vei ruga pe copil să le așeze el în ordine crescătoare, de la mic la mare. Odată ce s-a obișnuit, cu acest tip de ierarhizare, poți să complici lucrurile și să-i faci și o demonstrație legată de ordinea descrescătoare a dimensiunii.
Pentru a-l „testa” dacă a înțeles noile concepte, poți să procedezi și așa: fără să te observe, vei schimba locul uneia dintre jucăriile așezate în funcție de dimensiune și vezi dacă te va corecta.
Acest exercițiu, util pentru dezvoltarea gândirii logice la un preșcolar, este binevenit și pentru că îl va învăța să realizeze comparații între obiecte raportându-se la anumite însușiri ale acestora, dar și la ierarhii (de tipul „primul”, „următorul”, „ultimul”) sau la poziții în spațiu ale acestora (cum ar fi „în spatele”, „în fața”, „lângă” etc.).
Începe prin a ascunde de copil obiectele pe care le vei folosi (de exemplu, le vei acoperi cu o bucată mare de hârtie), după aceea le vei fotografia cu telefonul pentru a vedea în ce ordine erau. Urmează să-i propui copilului următoarea activitate: să așeze obiectele respective în funcție de instrucțiuni pe care i le vei da. Spre exemplu, vei menționa: „Obiectul X să fie în fața celui de culoare roșie”, „Obiectul mov să fie în spatele celui galben” etc. Odată ce sesizezi că se descurcă fără probleme, poți să-i dai alte instrucțiuni, astfel încât să repoziționeze obiectele respective așa cum erau inițial.
La finalul activității, în cazul în care s-a descurcat bine, îi poți arăta poza cu pozițiile inițiale ale obiectului. Ca să-l stimulezi mai mult, puteți schimba rolurile: copilul să-ți ceară ție să așezi obiectele într-un anumit fel.
Pe parcursul demersurilor tale de a antrena gândirea logică a copilului, nu vei greși nici dacă îl vei familiariza cu utilizarea corectă a conectorilor logici, astfel încât să ajungă treptat să prezinte fapte într-o ordine logică și cronologică. Pentru a-ți îndeplini acest obiectiv, o sugestie este și aceasta: găsește o poveste care să prezinte diferite evenimente (ca de exemplu „Cei trei purceluși”), vei căuta imagini care să reflecte episoade din ea, le vei decupa și le vei pune în ordine. Îi vei spune copilului povestea respectivă, având grijă să folosești și conectorii logici sugerați de o mămică de pe Facebook: „întâi”, „apoi”, „imediat ce”, „pentru că”, „după aceea”, „în final”, „prima oară”, „a doua oară”, „ultima dată”, „deci”.
Pentru un copil mai măricel, poți să imprimi anumiți conectori logici pe hârtie, pregătind flash-card-uri, pe care să le puneți în ordine împreună, obișnuindu-l treptat și cu câteva litere.
Copiii adoră să ascundă obiecte, de aceea poți profita de această plăcere și să-i propui „piticului” tău un joc inedit. Astfel, după ce va ascunde undeva prin casă obiectul dorit, îi vei pune întrebări prin care să poți afla indicii despre locul în care se află. Copilul va trebui să dea din cap afirmativ dacă este adevărat ceea ce îl întrebi sau să exprime, prin clătinarea capului, dacă nu este adevărat. De exemplu, îl vei întreba. „Este ascuns în camera în care doarme cineva?”, „Este lângă un perete?”, „Este într-o cutie?” etc.. Dându-i o asemenea sarcină îl vei stimula să se gândească la ceea ce este adevărat și la ceea este fals cu privire la obiectul ascuns.
În situația în care copilul nu se descurcă să-ți sugereze indiciile și te va conduce la obiectul respectiv, îi vei da explicații care țin de instrucțiunile pe care ar fi trebuit să ți le dea pentru a transforma jocul într-o activitate de învățare: „Era ascuns/ă în camera în se doarme, nu în cea în care se lucrează.”
Nu mai știi spre ce exerciții, care dezvoltă logica unui copil preșcolar, să te orientezi? Îmbină utilul cu plăcutul și invită-ți copilul să preparați împreună un smoothie gustos. Implicându-l în acest tip de activitate, va putea să se deprindă cu noțiuni care îl vor ajuta să-și perfecționeze gândirea logică, precum mărimea, numărul, forma etc.. Iată ce ai putea face în acest sens: veți compara mărimea /formele fructelor/legumelor folosite, veți număra fructele mai mici adăugate în smoothie, îi vei arăta cum se măsoară lichidele, ce înseamnă „mult”/„puțin”, de câte fructe ați avea nevoie pentru a obține o anumită cantitate de smoothie.
Când vei observa că a început să stăpânească numerele, nu va strica să-i demonstrezi concepte precum „jumătate” sau „sfert” pentru a te asigura că, treptat, va fi capabil să înțeleagă ce înseamnă de fapt partea dintr-un întreg. Folosiți-vă tot de ingredientele unui smoothie!
