În 2020 carantina impusă de pandemie a adus și o parte cât se poate de bună pentru planeta noastră: emisiile de CO2 au scăzut cu 7%. Astfel, emisiile nocive au scăzut cu 2,4 miliarde de tone metrice, un record absolut față de 0.9 miliarde la finalul celui de-al Doilea Război Mondial și 0.5 miliarde în 2009, când ne-am lovit de criza financiară. Oamenii de șttință avertizează, însă, că această scădere va dispărea dacă nu suntem atenți și nu conștientizăm că putem să ne adaptăm viețile pentru a reduce poluarea, mai ales că am văzut că se poate.
Sursă: https://www.dw.com/en/global-carbon-emissions-down-by-record-7-in-2020/a-55900887
Carantina și izolarea la domiciliu au adus un mare plus pentru centrele de adopții de animale, care au înregistrat creșteri în numărul de adopții ale micuțelor patrupede. Astfel, în 2020:
Surse: Mediafax, Impact, The Observer, USA Today
Să facem un mic calcul: un angajat care lucrează 11 luni pe an, 20 de zile pe lună și stă o medie de o oră în trafic pe zi (este un angajat norocos care stă aproape de muncă), petrece aproximativ 220 de ore în trafic pe an, deci aproape 10 zile pe an pe care le stă în mașină sau în autobuz, metrou sau tramvai. 10 zile pe care le poți petrece în concediu în Grecia, sau relaxat acasă cu familia. Asta ne-a oferit pandemia și carantina, un plus pe care nu îl apreciem destul. Am învățat o lecție importantă, care, poate ne va modela viitorul: putem să ne îndeplinim îndatoririle de serviciu și de acasă, mai ales dacă jobul permite să lucrezi remote. Este suficient ca măcar un 20% dintre angajații de la nivel global să beneficieze de această opțiune, pentru ca traficul să se reducă, iar de aici și poluarea.
2 din 3 părinți spun că au petrecut mai mult timp cu copiii lor în 2020. Când pandemia te închide în casă, iată că timpul cu familia devine un lucru cert, care recreează legături sociale și emoționale între membrii familiei. Dacă în 2019 timpul alocat relațiilor familiale se rezuma la o medie de o oră pe zi în timpul săptămânii și 4 ore în week-end, în 2020 timpul rezervat familiei a crescut considerabil, chiar dacă sub auspiciile carantinei și mai ales, a școlii online. Timpul petrecut zilnic alături de copiii noştri are un impact major asupra vieţii lor, atât din punct de vedere emoţional, comportamental cât şi social. Momentele în care te dedici complet celui mic, în care îi acorzi toată atenţia, afecţiunea şi înţelegerea ta, clipele care sunt doar ale voastre, înseamnă „timp de calitate" petrecut alături de copilul tău. Valoarea sa este inestimabilă atât pentru cel mic, cât şi pentru tine, ca părinte.
Citește și: Ce înseamnă timp de calitate cu copilul
Molly Gibson a venit pe lume în luna octombrie 2020. Naşterea ei a fost posibilă după ce mamei sale, Tina, i-a fost transferat, în luna februarie, un embrion care ajunsese să fie îngheţat în anul 1992. În data de 10 februarie, anul acesta, embriologul Carol Sommerfelt, director al Centrului Naţional de Donare a Embrionului (NEDC), a dezgheţat embrionul respectiv, care a ajuns în uterul Tinei Gibson pe 12 februarie. Intervenţia a fost realizată de către Directorul Medical al Centrului, Dr. Jeffrey Keenan şi de către Preşedintele NEDC. Acest centru reprezintă o orgnizaţie non-profit din Knoxville, ce depozitează embrioni îngheţaţi, care nu au mai fost utilizaţi de cei care intenţionau să recurgă la procedura de fertilizare in vitro şi care au hotărât să-i doneze, aceştia urmând să fie adoptaţi de viitorii părinţi.
Surse: bbc.com, edition.cnn.com, observatornews.ro, ziare.com
De la 1 septembrie 2020 alocațiilor copiilor români au crescut cu 20%, aceasta fiind o primă etapă a majorării lor. Astfel, în acest moment copiii cu vârsta de până la 2 ani primesc 369 de lei, iar copiii și adolescenții cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani primesc 185 de lei. Se dorește ca până la finalul anului 2022, alocațiile să ajungă la nivelul de: 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani pentru copiii cu handicap și 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani.
Surse: Digi24, Realitatea, Știrile ProTV
Da, ați citit bine, DE 700 de ori! Spectaculosul roman al autorului Gabriel Garcia Marquez a înregistrat vânzări fără precedent în 2020, ca urmare a carantinei, care a îndreptat românii spre lectură. Deși vânzările de carte din librării au scăzut dramatic, în online s-au înregistrat creșteri substanțiale. Nu se știe exact de ce românii au preferat acest roman, dintre toate câte există, însă dorința de lectură în 2020 a fost cât se poate de evidentă. Vânzările de cărţi pentru copii şi cele de jocuri educative au înregistrat, de asemenea creșteri masive, pe fondul închiderii şcolilor şi grădiniţelor, cu 72% mai mari faţă de anul trecut.
Sursă: Business Magazine
Iată că acolo unde un segment economic scade, altul crește. Și pentru că tot am vorbit de vânzări online de carte, putem generaliza și confirma că, așa cum spun cifrele, creșterile de vânzări online din țara noastră au înregistrat valori cu 32% mai mari decât anul trecut. Era și normal, ținând cont că pandemia a închis fizic mii de magazine. Astfel, românii au cheltuit nu mai puțin de 5 miliarde de euro numai online în 2020, mai ales pe renovarea locuințelor, pe decorațiuni și pe haine și accesorii.
Sursă: Mediafax
Continuând povestea economiei românești, ne oprim și la puterea de cumpărare a românului în anul greu care a trecut. Pe fondul unei inflații mai reduse decât se anticipa la începutul anului 2020 (2,24%), puterea de cumpărare faţă de aceeaşi lună a anului anterior a avansat cu 4,9%. Astfel, ca și creștere a salariilor, în top se află sectoarele de energie electrică şi termică, gaze, apă, deșeuri, IT, comerț, construcții și sănătate. Prin urmare, puterea de cumpărare a angajaților a crescut în toate sectoarele de activitate, cu excepția HoReCa, aflată în declin semnificativ (-10%).
Sursă: Bancherul.ro
Într-un an atât de dificil precum 2020, când carantina a închis multe afaceri și a dat peste cap economia, iată că la final de an cifrele se arată, totuși, foarte bune.
„România a avut, în termeni reali, o creştere economică în trimestrul trei din 2020 de 5,6%, faţă de trimestrul precedent. Este cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani. Au mai fost recesiuni în România, au mai fost situaţii dificile, niciuna nu a fost la fel de dificilă ca aceasta, şi totuşi am reuşit în această perioadă să avem cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani.”, a declarat Florin Cîţu, ministrul Finanțelor.
Sursă: G4Media.ro
Și pentru că ne aflăm în zona României, iată că la nivel global, ca români, putem fi mândri de Horace Dediu, expert în tehnologie și un analist apreciat al companiei Apple și al business-urilor de profil. S-a născut în Dumbrăveni, a emigrat alături de părinți în SUA, a absolvit ingineria computerelor la Universitatea Tufts și un program MBA în administrarea afacerilor la Harvard. În 2017 a pronunțat pentru prima oară într-un discurs termenul de ”micromobilitate”, referindu-se la categoria de vehicule de transport mici, uşoare,care au viteze mai mici de 25 km/oră, precum biciclete, trotinete, scutere electrice, etc. În 2020 termenul de micromobilitate a căpătat amploare, fiind utilizat la nivel global, o simplă căutare pe google aducând nu mai puțin de 1,8 milioane de rezultate.
Surse: Ziarul Financiar
Aici nici nu prea ne trebuie cifre, este suficient să vedem trendurile de pe marile rețele de socializare din perioada de carantină ca să ne dăm seama că majoritatea persoanelor izolate au gătit acasă. Pozele cu preparatele gătite acasă au împânzit mai ales Instagramul în perioada martie-iunie 2020. Iar majoritatea influencerilor din toate țările, indiferent de domeniu, au descris pe bloguri rețete încercate de ei și au recunoscut că în perioada de carantină au învățat să gătească. S-a renunțat la mese la restaurant, la comenzile acasă, și din cauza restricțiilor dar și din cauza fricii de virus. De aici, s-a generat un trend cât se poate de sănătos de a găti acasă, care, la nivel global, a ajutat la starea de sănătate generală a populației.
Când se credea că nu prea mai sunt speranțe pentru mediul acvatic, iată că speranța renaște sub forma unui recif descoperit în nordul Marii Bariere de Corali. Echipa de cercetători australieni de la bordul navei Falkor a descoperit primul astfel de zgârie-nori de corali din ultimii 120 de ani, care măsoară 500 de metri înălțime și găzduiește o faună incredibilă, de la broaște țestoase la rechini cu noi specii de pești și de plante care uimesc și cu o vegetație abundentă.
”Datorită tehnologiei acum putem să ajungem în locuri în care nu am mai fost niciodată și să descoperim adâncul oceanului cu noi ochi, urechi și mâini”, declară Wendy Schmidt, co-fondatorul Schmidt Ocean Institute.
Sursă: National Geographic
La început de 2020 cercetătorii au publicat un studiu care a dezvăluit că inteligența artificială de la Google, DeepMind AI, a reușit să diagnosticheze mai bine și mai repede cancerul de sân decât 6 radiologi experimentați. În studiu se remarcă faptul că sistemul AI a redus cu 5,7% cazurile de diagnostic fals-pozitiv. Un alt studiu din iulie al Universității din Pittsburgh a dezvăluit că programul lor de inteligență artificială a fost capabil să recunoască din mostre de țesut, cancerul de prostată, cu o sensitivitate de 98%. Aceste descoperiri sunt un mare pas pentru comunitatea medicală care caută căi cât mai sigure, mai rapide și mai puțin invazive pentru a diagnostica din timp toate tipurile de cancere.
Inițial, acest gel medical elastic a fost promovat de americani în 2017, însă, după publicarea studiului, nu s-a mai auzit nimic de el. Însă în 2020 gelul minune, desprins parcă din filmele SF, a reapărut într-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore. Aceștia au testat intens gelul medical, pe care l-au numit CaproGlu și au constat că poate fi folosit atât pentru răni exterioare cât și pentru operațiii chirurgicale, pentru a lega vase de sânge sau a sutura organe. Prin urmare, gelul poate fi folosit eficient și într-un mediu umed. Rămâne să așteptăm începerea de testări pe oameni și să ne minunăm cum ceea ce vedeam doar în filme devine realitate.
Surse:
Suntem la început de drum, dar drumul a devenit din ce în ce mai sigur. Foarte curând vom deveni parte dintr-un film SF. Space X, o companie fondată de Elon Musk, a trimis în spațiu, pe 31 mai 2020, o navă spațială comercială, al cărui echipaj a fost format din doi astronauți NASA (Bob Behnken și Doug Hurley), pentru a orbita în jurul Pământului, andocând pe bordul Stației Internaționale Spațiale. Cei doi au stat acolo două luni și s-au întros pe Pământ în aceeași capsulă comercială de transport spațial. Experiența s-a repetat în 15 noiembrie 2020, cu alți 4 astronauți, iar sistemul de transport SpaceX a fost oficial certificat pentru transport uman în spațiu. SpaceX devine astfel, primul furnizor de servicii de transport în spațiu, cu platformă dedicată unde clienții își pot alege mijlocul de transport dorit: www.spacex.com
Deși știm de o astfel de enzimă din 2018, în 2020 o echipă de cercetători de la Universitatea din Portsmouth, Regatul Unit, a creat o altă nouă „super-enzimă” care dezintegrează plasticul de 6 ori mai rapid decât precedenta. Ea poate fi folosită pe PET, polietilen tereftalat, cel mai uzitat plastic pentru băuturi, haine sau covoare. Acesta are nevoie de sute de ani ca să dispară natural, dar super-enzima îl devorează în câteva zile, 8 la număr. „De fapt, şi noi suntem surprinşi că funcţionează aşa bine”, a declarat pentru CNN, John McGeehan, co-autor principal al studiului, precizând că urmează, datorită finanțărilor primite, să o facă viabilă din punct de vedere economic.
Sursă: Business Insider
Are 7 miliarde de ani și este la propriu praf de stele, descoperit într-o bucată de meteorit care a căzut în Australia, devenind cel mai vechi material de pe planeta noastră. Locuri din univers precum Egg Nebula, nebuloase cosmice, pot fi sursa unui astfel de praf de stele. Analizând ceea ce au descoperit, cercetătorii au confirmat că aceste mici particule de praf provenind de la stele au o vechime între 5 și 7 miliarde de ani, mai vechi decât propriul nostru soare, care este tinerel, având numai 4.6 miliarde de ani vechime și decât cea mai veche rocă găsită pe planeta noastră, cristale de zirconiu cu o vechime de 4.4 miliarde de ani. Această descoperire naște o nouă teorie, cum că majoritatea stelelor din galaxia noastră nu s-au format gradual de-a lungul timpului, ci s-au născut toate o dată într-o explozie accelerată acum 7 miliarde de ani.
Sursă: Business Insider
Omenirea se străduiește de zeci de ani să găsească dovezi ale vieții extraterestre. Această căutare necontenită a primit un mic imbold când cercetătorii au descoperit urme de fosfină, un gas produs de microbii anaerobi, în atmosfera planetei Venus. Deși fosina poate să apară și în urma fulgerelor sau a activității vulcanice, o cantitate atât de mare nu poate fi justificată decât de prezența unor astfel de microbi. Deși echipa de cercetători nu a confirmat datele prin alte studii, o altă dovadă a vieții extraterestre a venit la descoperirea de apă sărată pe două planete: Marte și Ceres, o planetă pitic care orbitează între Marte și Jupiter. În acest caz, oamenii de știință spun că urmele de sare găsite pe sonda de pe Ceres pot să fie dintr-un ocean subteran adânc de 25 de mile, care acoperă sute de kilometri pătrați. Iar aceste rezervoare uriașe de apă sărată pot să adăpostească viață.
Surse:
Covid-19, coronavirusul care a adus o criză sanitară gravă la nivel global, a adus și o luptă științifică de mare amploare, poate cea mai mare din istoria omenirii. Eforturi uriașe, financiare și știiințifice, au fost depuse la nivel mondial pentru a dezvolta un vaccin eficient care să contracareze efectele devastatoare ale acestui virus. Și iată că acest lucru a fost posibil și s-a întâmplat în mai puțin de 1 an. Vaccinul pentru oreion a fost cel care deținea recordul, fiind dezvoltat în aproximativ 4 ani. Însă în ianuarie 2020 cercetătorii de la BioNTech și Pfizer începeau deja să dezvolte vaccinul pentru noul coronavirus, iar acum, la un an după, vaccinul este deja distribuit către populație. Viteza uluitoare de dezvoltare nu ar fi fost posibilă fără o tehnică, cea a ARN-ului mesager, care era deja descoperită și analizată de peste 10 ani. Cu această tehnică, vaccinurile pot fi create pe computer, folosind un mic segment din secvența genetică a virusului. ”Cu această tehnică putem face atât de multe, putem face medicamente, vaccinuri, aproape orice.”, spune Bob Langer, unul dintre fondatorii companiei farmaceutice Moderna.
Sursă: Business Insider
