Elevii claselor a VIII-a au suținut examenele Evaluării Naționale în urmă cu o săptămână. După primele rezultate, observăm 7.000 de note de 10, dar și 46,3% din elevii de la sate care nu au luat peste 5 la matematică. Explicația? Închiderea școlilor din cauza pandemiei, sărăcia, lipsa finanțărilor, dar și dezinteresul părinților din mediul rural.
Așadar, primele rezultate afișate arată că aproape jumătate din elevii de la sat nu au promovat examenul, spre deosebire de doar 19,61% din elevii din mediul urban. De asemenea, vedem că mediile mari, peste 7, au fost obținute cu precădere la orașe, iar mediile între 9 și 9,49 au fost obținute în mediul urban în proporție de 12,65%, în timp ce la sate există un procent de doar 3,22%.
Conform Consiliului Național al Elevilor, tranziția la învățământul online i-a privat pe copiii din mediul rural de dreptul la educație și la șanse egale și consideră că Ministerul Educației trebuie să-și asume responsabilitatea acestei situații.
“Aceste discrepanţe nu pot fi trecute cu vederea, întrucât ele reliefează diferenţa calitativă dintre învăţământul din mediul rural şi cel urban. Este esenţial să subliniem faptul că suspendarea cursurilor online nu reprezintă factorul determinant al acestor discrepanţe, ci doar un aspect care a adâncit aceste diferenţe. Sărăcia, excluziunea socială sunt factori care atenuează procesul instructiv-educativ, motiv pentru care aceşti factori nu trebuie trecuţi cu vederea.
Din acest motiv, considerăm că este imperios ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării să îşi asume eşecul de a le asigura tuturor elevilor accesul la educaţie şi să conceapă măsuri concrete şi sustenabile pentru a asigura faptul că statusul socio-economic al fiecărui elev în parte nu va mai interfera cu parcursul educaţional al acestuia”, arată un comunicat al consiliului.
“Pe datele statistice Eurostat 2017, România deţine procentul cel mai mare, la nivel european, al copiilor aflaţi în sărăcie şi risc de excluziune socială. Adică 41,7% din totalul naţional; adică aproape 5 copii din 10 trăiesc în sărăcie sau în deprivare materială severă. Fără a fi o surpriză, cele mai slabe rezultate la Evaluare, comparativ cu media naţională, sunt obţinute în judeţele din cele mai sărace regiuni: Botoşani, Vaslui, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Ialomiţa - o diferenţă şi de 16 procente faţă de media naţională în Giurgiu, spre exemplu. Ce înseamnă asta? Sărăcia înseamnă pentru aceşti copii şi investiţii mai scăzute în educaţie, profesori mai slabi, excluziune educaţională, şcoli mai proaste sau insalubre, dotări mai puţine, familii cu educaţie precară, comunităţi divizate. De conexiune la Internet şi acces neîngrădit la un device în vreme de pandemie nici nu poate fi vorba pentru mulţi dintre aceşti copii. Pentru unii, probabil, orice legătură cu şcoala s-a rupt în ultimele 4 luni”, este de părere Mirabela Amarandei, director al Direcţiei de Orientare Strategică şi Politici Publice a Universităţii Bucureşti.
